”Techplomație” – Danemarca trimite ambasador în Sillicon Valley, Estonia deschide ambasadă digitală în Luxemburg

Consorțiul Siveco Romania – Infeurope Luxembourg oferă suportul tehnic pentru elaborarea Bugetului UE

Unde, cât și cine mai inovează în România

RIS 2017: România riscă să devină cea mai necompetitivă țară din UE – Bucureștiul, inovator modest. Praga și Bratislava, centre de excelență

România robotizată: Când vom ajunge din urmă Slovenia, Cehia și Ungaria?

Top 100 cele mai inovative universități din Europa. Din Rusia și din statele UE din fostul bloc comunist – nicio instituție. Exemplul Irlandei

Cele mai mari cinci universități ale României îl acuză pe ministrul Cercetării că subminează instituțiile românești din domeniu

RESAVER, fondul paneuropean de pensii suplimentare pentru cercetători

Costurile brevetării invențiilor, de peste 2 ori mai mari în România decât în Germania. Procedurile, de 2 ori mai lungi decât în Coreea de Sud

Studiu / Cum percep europenii protejarea proprietății intelectuale și care sunt efectele comportamentale

Cercetătorii în forța de muncă românească – problema cea mare. Îi formăm, dar nu știm să-i păstrăm. Ce fac vecinii

O echipă de liceeni timișoreni a câștigat finala virtuală a competiției Zero Robotics, organizată de NASA și MIT

Siveco România vrea să ”reseteze”: Raportul său de sustenabilitate – în finala Deloitte Green Frog Award

Macheta primei mașini electrice low-cost create în România – prezentată la Cluj

Cercetarea a contractat deja 62% din totalul alocat prin Axa 1 a Programului Operaţional Competitivitate 2014-2020

Cum se calculează scutirea impozitului pe veniturile obținute din Cercetare – Dezvoltare

Începe instalarea celui mai puternic laser din lume – Primele componente au ajuns la Măgurele

Ponderea întreprinderilor inovatoare a scăzut cu 7,9% între 2012 și 2014, față de 2010 – 2012. Cele mai puține IMM-uri inovatoare, în Regiunea de Vest

Tabloul de bord european privind inovarea 2016: România, ultima din clasament și se îndepărtează de media performanței europene

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri

Inspiring Science Education – proiect de promovare al proiectelor științifice ale profesorilor și elevilor români

Cercetarea din UK sub efectele Brexit – se anunță probleme în mobilitatea cercetătorilor și la finanțare

Jumătate din cercetătorii angajați la proiectul ELI de la Măgurele sunt români stabiliți în străinătate sau expați

Proiect: Facilitățile fiscale pentru cercetare se extind și la firmele care nu au acest obiect de activitate

O invenție care ar putea revoluționa ambalarea alimentelor: Folia antimicrobiană biodegradabilă va primi anul acesta brevetul. Inventatorul ei încearcă să aplice brevetul printr-un proiect european

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca – partener în două proiecte de cercetare privind vehiculele autonome

Cum se plimbă brevetele de invenții prin economia României

Cea mai sustenabilă locuință din Europa se află în curtea unei universități din București: Casa care produce mai multă energie decât consumă

România inventatoare: Brevetele și aplicarea lor. Câte ajung să producă bani, cum se valorifică

IT și comunicații – sectorul cel mai dinamic al economiei: Comparația cu țările UE

Cercetarea aplicativă și drepturile intelectuale: concesiile făcute în România ”economiei reale”

Cum poți face cercetare clinică în România

Două brevete premiate la Salonul de la Bruxelles vor aduce bani Universității de Științe Agricole din Timișoara

Cum se pierd fondurile: Cu competență și profesionalism, Institutul ”Grigore Antipa” din Constanța a comandat o navă militară în locul unei nave de cercetări științifice

Centrul de Medicina Genomului Timișoara – de la diagnosticarea bolilor genetice, la tratamentul personalizat

Excepțiile din cercetarea medicală: Când succesul merge împotriva sistemului

România – singura țară UE în care finanțarea cercetării scade an de an: am pierdut legătura chiar și cu plutonul codașilor. Doar 1,5% din banii alocați pe Cercetare vin din Universități

Raport: Cât și cum investesc corporațiile din România în cercetare-dezvoltare. Modelele altor state de susținere a R&D

Caricatura tristă a cercetării medicale: 6 universități, 6 instituții și 84 de unități subordonate produc un articol ISI la 4 ani pe cap de cercetător. Câteva comparații

Ținta pentru investițiile în cercetare – misiune imposibilă: România alocă – stat + privat – pentru R&D cel mai mic procent din PIB

România în UE – Situația inovării în înalta tehnologie și consecința ei: scădere severă la productivitatea resurselor

Facilitățile acordate Cercetării – publicate în Monitorul Oficial. Beneficiari, deduceri și proceduri
de Vladimir Ionescu 14.7.2016
Ordinul cuprinde regulile de calcul al rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare sau dezvoltare tehnologică în cazul cărora se acordă deducerea suplimentară, de 50%, a cheltuielilor eligibile.
De asemenea, reglementarea stabilește și procedura de aplicare a metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinatea cestor activități.
Aceste facilități fac parte din setul de măsuri pe care Guvernul Dacian Cioloș le-a propus pentru a impulsiona firmele să investească în cercetare, astfel încât, pe de o parte, să crească competitivitatea acestora, iar pe de altă parte să atragă investiții în domeniu și să ducă, indirect, la rămânerea în țară a tinerilor cercetători.
Cine poate beneficia de aceste deduceri
- contribuabilii care desfășoară activități de cercetare-dezvoltare, definite prin prezentele norme, prin mijloace proprii sau în colaborare/asociere/acord, potrivit obiectului lor de activitate, în scopul valorificării.
- contribuabilii care desfăşoară activităţi de cercetare-dezvoltare printr-un acord de alocare a acestor activități în cadrul grupului, în situaţia în care şi aceștia primesc din partea grupului drepturi depline de a folosi rezultatele cercetării în activităţile lor.
Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru deducerea suplimentară trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:
- sunt cuprinse într-un proiect care conţine cel puţin următoarele elemente – obiectivul stabilit, perioada de desfăşurare, domeniul de cercetare, sursele de finanţare, categoria rezultatului (de exemplu: studii, scheme, tehnologii, produse informatice, reţete şi altele asemenea), caracterul inovativ (de exemplu: produs nou/modernizat, tehnologie nouă/modernizată, serviciu nou/modernizat);
- sunt din categoriile activităţilor de cercetare aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică.
Activităţi care nu sunt considerate de cercetare-dezvoltare
- cercetare în domeniul ştiinţelor sociale (incluzând ştiinţele economice, de management al afacerilor şi ştiinţele comportamentale), arte sau relaţii umane;
- programe curente de testare şi analiză în scopul controlului calităţii sau cantităţii;
- modificări de natură cromatică sau stilistică asupra produselor, serviciilor ori proceselor existente, chiar dacă aceste modificări reprezintă îmbunătăţiri;
- cercetare operaţională, cum sunt studiile de management sau de eficienţă care nu sunt întreprinse în totalitate ori exclusiv în scopul unei activităţi de cercetare sau de dezvoltare;
- acţiuni de corectare în legătură cu deteriorări apărute în producţia comercială a unui produs;
- activităţi juridice şi administrative în legătură cu aplicarea, brevetarea şi soluţionarea litigiilor legate de invenţii şi vânzarea sau brevetarea invenţiilor;
- activităţi, inclusiv design şi inginerie în construcţii, legate de construirea, reamplasarea, rearanjarea sau darea în funcţiune a instalaţiilor ori a echipamentelor, altele decât instalaţiile sau echipamentele care sunt folosite în totalitate şi exclusiv în scopul desfăşurării de către întreprindere a activităţilor de cercetare-dezvoltare;
- studii de cercetare a pieţei, de testare şi dezvoltare a pieţei, de promovare a vânzărilor sau de consum;
- prospectarea, explorarea, sondarea ori producerea de minereuri, ţiţei sau gaze naturale;
- activităţile comerciale şi financiare necesare pentru cercetarea pieţei, producţia comercială sau distribuirea unui material, produs, aparat, proces, sistem ori serviciu care este nou sau îmbunătăţit;
- servicii administrative şi de asistenţă generală (cum ar fi: transportul, depozitarea, curăţarea, repararea, întreţinerea şi asigurarea securităţii) care nu sunt întreprinse în totalitate şi exclusiv în legătură cu o activitate de cercetare-dezvoltare.
Cum se acordă aceste facilități
- Stimulentele fiscale se acordă pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparţin Spaţiului Economic European.
- Valorificarea se poate realiza atât în folosul propriu, prin preluarea în activitatea proprie a rezultatelor cercetării, conform cerinţelor activităţii industriale sau comerciale desfăşurate de contribuabil, cât şi prin vânzarea rezultatelor cercetării sau exploatarea drepturilor de proprietate intelectuală rezultate.
- În situația în care o parte din activitățile de cercetare-dezvoltare sunt efectuate de un terț, la comandă, stimulentele fiscale se acordă inițiatorului comenzii.
- Deducerile nu se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare.
Cheltuielile eligibile
- cheltuielile cu amortizarea sau cu închirierea imobilizărilor corporale şi necorporale sau o parte din aceste cheltuieli aferentă perioadei de utilizare a imobilizărilor corporale şi necorporale la activităţi de cercetare-dezvoltare;
- cheltuielile cu personalul care participă la activităţi de cercetare-dezvoltare, inclusiv la activităţi conexe în sprijinul acestora (documentare, efectuarea de studii, experimente, măsurători, încercări, schimb de experienţă);
- cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţiile imobilizărilor corporale şi necorporale prevăzute la lit. a);
- cheltuielile de exploatare, inclusiv: cheltuieli cu serviciile executate de terţi, cheltuieli cu materialele consumabile, cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar, cheltuieli cu materiile prime, piese, module, componente, cheltuieli privind animalele de experiment, precum şi alte produse, procese sau servicii similare folosite la activităţi de cercetare-dezvoltare;
- cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetării sau proporţional, prin utilizarea unei chei de repartizare; cheia de repartizare este cea folosită de contribuabili pentru repartizarea cheltuielilor comune:
- în categoria cheltuielilor de regie alocate direct pot fi incluse costurile pentru: chiria locului unde se desfăşoară activităţile de cercetare-dezvoltare, asigurarea utilităţilor, cum sunt: apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică şi termică, gaze naturale corespunzătoare suprafeţei utilizate pentru activităţile de cercetaredezvoltare, precum şi cheltuieli pentru consumabile şi birotică, multiplicare şi fotocopiere, servicii poştale şi de curierat, telefon, facsimile, internet, transport, depozitare, aferente activităţilor de cercetare-dezvoltare necesare pentru obţinerea rezultatelor cercetării;
- în categoria cheltuielilor de regie alocate prin cheie de repartizare pot fi incluse costurile pentru: servicii administrative şi de contabilitate, servicii poştale şi telefonice, servicii pentru întreţinerea echipamentelor şi sistemelor IT, multiplicare şi fotocopiere, consumabile şi birotică, chiria locaţiei unde se desfăşoară activităţile proiectului, asigurarea utilităţilor, cum sunt: apă curentă, canalizare, salubritate, energie electrică şi termică, gaze naturale, şi alte cheltuieli necesare pentru implementarea proiectului.
Pentru definitivarea valorii stimulentelor fiscale la calculul rezultatului fiscal întrun an fiscal, contribuabilii pot solicita efectuarea unei expertize privind îndeplinirea condiţiilor de acordare a acestora, de către experţi incluşi în Registrul experţilor pe domenii de cercetare-dezvoltare, constituit de către Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice, pe baza propunerilor Colegiului Consultativ pentru CercetareDezvoltare şi Inovare.
Constituirea registrului şi metodologia de expertizare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice, mai menționează ordinul.