Peste 90% dintre firme se confruntă cu dificultatea de a determina corect baza de calcul pentru contribuțiile datorate Fondului de Mediu, aferente obligațiilor de gestionare a ambalajelor, potrivit unui sondaj realizat de EY România, lansat joi.
Aceste companii „sunt într-o situație de risc financiar ridicat sau chiar sever datorat modului în care își administrează obligația privind valorificarea deșeurilor provenite de la ambalajele puse pe piață din Romania”, a spus Raul Pop, senior manager al Serviciului de sustenabilitate și schimbări climatice din cadrul EY România, la lansarea studiului.
Rezultatelor studiului arată că nici unul dintre domeniile sondate nu înregistrează performanțe notabile și toate se află în zona de risc mediu în ceea ce privește rezultatele unui potențial audit fiscal dedicat contribuțiilor aferente Fondului de Mediu.
Problema nu este nouă, dar nici uşor de rezolvat: „acest lucru înseamnă că această activitate este în continuare generatoare de costuri semnificative și încărcare administrativă”, pentru companii – spune expertul citat.
Procesul de determinare și calculare a obligațiilor față de Fondul de Mediu este:
- riguros,
- are natură fiscală și
- este standardizabil.
Dificultățile specifice
„În același timp, procesul este specific fiecărei companii și presupune un demers complex de colectare a informațiilor din mai multe departamente, de la marketing, achiziții, recepție, administrativ, mediu, calitate, vânzări, distribuție, raportare, contabilitate și de la cel financiar”, spune Raul Pop (FOTO).
Astfel, companiile din sectorul…
- auto și transporturi întâmpină dificultăți majore în înțelegerea obligațiilor aferente gestionării ambalajelor produselor finite și a determinării cantitative a echipamentelor electrice puse pe piață;
- „producție industrială” întâmpină dificultăți majore în determinarea gestionării bateriilor aferente echipamentelor pe care le pun pe piață;
- farmaceuticele întâmpină dificultăți în colectarea informației și cuantificarea corectă a ambalajului terțiar (folie și paleți de lemn), aspect rămas nereglementat în legislația din domeniul sănătății;
- iar firmele de bunuri de larg consum și comerț întâmpină în continuare unele dificultăți în procesul de conformare – deși au o abordare echilibrată a întregului proces privind determinarea obligațiilor către Administrația Fondului pentru Mediu, potrivit studiului citat.
Mai mult, „această problemă riscă să se agraveze prin intrarea în vigoare a contribuțiilor către Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) aferente obligațiilor de valorificare a echipamentelor electrice și electronice, a bateriilor și acumulatorilor”.
Studiul a fost realizat de EY România, cu sprijinul Ipsos, în perioada 29 ianuarie – 2 martie 2018, pe un esantion de 262 de companii din România, din diverse sectoare de activitate, cum ar fi auto și transporturi (52 firme), bunuri de larg consum și comerț (119), producție industrială (60), industria farmaceutica (31).
Dintre companiile intervievate, 22 au o cifră de afaceri de peste un milion de euro euro, 24 au o cifră de afaceri situată între 500.000 și 999.000 euro, 156 între 50.000 și 499.000 euro, iar 60 de firme sub 50000 euro. Pentru colectarea datelor s-a folosit metodologia CATI (computer assisted telephone interview).
