România a exportat în anul 2012 produse high-tech în valoare de 2,837 miliarde de euro, în timp ce acest tip de exporturi a totalizat în Ungaria, o ţară cu mai puţin de 10 milioane de locuitori, aproape 14 miliarde de euro.
Potrivit datelor biroului european de statistică, Eurostat, produsele high-tech au reprezentat 6,3% din totalul exporturilor româneşti, mult sub ponderea medie din UE28 – 15,6%.
Cele mai mici medii apar în Portugalia, care nu a excelat niciodată la acest capitol – 3,2%, Grecia – 3,3% şi Bulgaria – 3,8% din totalul exporturilor.
Dintre fostele state comuniste, cel mai bine stau Ungaria şi Cehia, cu 17,3%, respectiv 16,2% din totalul exporturilor reprezentat de produsele high-tech.
Ungaria are rezultate mai bune, atât ca procente în total, cât şi în cifre absolute – pondere de 17,3% în totalul exporturilor şi valoare de 13,976 miliarde de euro, în 2012, potrivit datelor publicate.
Creşterea exporturilor high-tech înregistrată până în 2012 a fost determinată de majorarea exporturilor de calculatoare şi produse electronice şi optice şi a celor de produse farmaceutice de bază şi preparate farmaceutice.
În categoria High Technology, conform Eurostat, intră produsele cu valoare adăugată foarte mare din industria aerospaţială, computerele, electronicele şi echipamentele de telecomunicaţii, TV şi radio, farmaceuticele, echipamentele electrice, industria de armament, instrumentele medicale, optice şi de precizie, ceasurile etc.
Automobilele se încadrează în categoria mediu-high-tech.
Anul cu cele mai mari exporturi high-tech
Valoarea exporturilor high-tech româneşti s-a triplat între 2007 şi 2010, cu un salt spectaculos între 2009 şi 2010, când volumul acestora a crescut cu peste o treime, până la 3,670 de miliarde de euro.
Printre altele, 2010 a fost, potrivit Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi servicii (ANIS), şi anul redresării exporturilor de software şi servicii – a crescut atât numărul proiectelor, cât şi valoarea lor, ca urmare a adaptării clienţilor internaţionali la schimbările provocate de criza globală.
Cele mai mari valori s-au înregistrat în 2011, aproape patru miliarde de euro, după care a urmat o prăbuşire, în 2012, la 2,8 miliarde de euro.
Cine exportă produse high-tech româneşti?
Adrian Ciocănea, fost secretar de stat în Ministerul Economiei şi coordonatorul strategiei de competitivitate, a declarat pentru cursdeguvernare.ro că 96 dintre cei mai mari 100 exportatori (care asigură 52% din exporturile ţării) sunt companii străine.
Ele creează, în cea mai mare parte, produsele high-tech exportate, în condiţiile în care piaţa autohtonă nu este mare consumatoare de asemenea bunuri.
Potrivit conferenţiarului Adrian Ciocănea, aceste probleme trebuie abordate din punct de vedere al competitivăţii regionale, judeţele României fiind foarte inegale în ceea ce priveşte exporturile high-tech şi competitivitatea.
Există şapte judeţe fără niciun export din această categorie – Călăraşi, Ialomiţa, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Tulcea şi Vrancea, iar în 29 judeţe, ele nu depăşeasc câte un procente, fiecare, în totalul exporturilor high-tech.
Banca Mondială: 2004, anul când ponderea produselor high-tech în exporturile statelor în curs de dezvoltare, egală cu cea din statele dezvoltate
La începutul anilor 90, ponderea produselor high-tech în totalul exporturilor manufacturate din statele dezvoltate era dublă faţă de cea din statele în curs de dezvoltare.
De atunci, exporturile hig-tech ale statele în dezvoltare au crescut rapid şi s-au diversificat, pentru ca în 2004 să atingă ponderea din statele dezvoltate – 21% din totalul exporturilor manufacturate.
Ponderea a coborât uşor în ambele grupe de ţări, cu un avantaj mic de partea statelor în curs de dezvoltare – unde produsele high-tech reprezentau 18% din total, potrivit Băncii Mondiale, iar în statele dezvoltate – 17% din totalul exporturilor de produse manufacturate.
(Ponderea produselor high-tech în totalul exporturilor manufacturate este un indicator al gradului de inovare al economiilor).
HSBC: Schimbări structurale semnificative în economia globală
BM nu este singura care pune în evidenţă această inversare. Un raport din luna martie al HSBC surprindea detaliat evoluţiile din acest domeniu.
„Este clar că parcurgem unele schimbări structurale semnificative în economia globală”, explica James Emmett, de la HSBC, rezultatele cercetării, citat în Financial Times.
Potrivit studiului, contribuţia Chinei la exporturile mondiale de produse high-tech a urcat la 36,5%, în 2012, comparativ cu ponderea de numai 6,5 procente pe care o avea în 2000.
Paralel, dacă exporturile de acest fel al SUA reprezentau 29,2% din exporturile high-tech mondiale, în 2000, procentul a scăzut la 9,6%, în 2012.
Creşteri importante au înregistrat şi alte pieţe emergente din Asia, printre care Korea de Sud, Malaezia, Vietnam şi Indonezia.
Studiul atrage atenţia însă că nu trebuie trasă o concluzie pripită – că majorarea acestor exporturi ar reflecta o mişcare spre exporturi cu valoare adăugată mare prin dezvoltarea rapidă a capacităţii tehnologice locale a acestor economii.
Majoritatea acestor creşteri arată, de fapt, că marile companii internaţionale şi-au transferat fazele de ansamblare din producţie în state cu forţă de muncă ieftină.
Cu toate acestea, HSBC crede că ponderea exporturilor high-tech din ţările emergente va continua să crească, chiar dacă este vorba de investiţii străine.
De altfel, aceste state şi, mai ales China, au început să facă ele însele investiţii şi să susţină industrii cu mare valoare adăugată şi bazate pe tehnologii avansate.
Vietnamul – creştere accelerată a exporturilor high-tech
Vietnamul este unul dintre statele care au beneficiat de relocarea unor afaceri cu mare valoare adăugată, numărându-se printre ţările din regiune cele mai atractive pentru investiţiile IT. Intel şi Samsung sunt câteva dintre companiile care au deschis linii de producţie în această ţară asiatică.
Exporturile high-tech ale Vietnamului se cifrau la 440 de milioane de dolari, în 1997.
În primele 7 luni ale anului trecut, numai valoarea telefoanelor şi a device-urilor exportate a fost de 11.55 miliarde de dolari.
Un răspuns
Pai noi muncim, nu gandim/moarte intelectualilor! Si daca vedem ce procente ia partidul condus de un plagiator in judetele fara nici un export high-tech, intelegem de ce suntem unde suntem.