România este țara cu cele mai multe lucrări științifice eliminate din publicații din cauza încălcării normelor de bună conduită în cercetare, raportat la totalul fondurilor alocate cercetării într-o țară (indicatorul este număr retrageri/dolar alocat cercetării), conform unei analize realizate de Scienemag.org.
Dacă retragerile sunt raportate doar la numărul de articole publicate, România ocupă locul doi (cu 10,4 articole la 10.000 de articole), după Iran (cu 14 articole retrase la 10.000 publicate).
La nivel global, media eliminărilor de acest gen este de 4 la 10.000 lucrări publicate, rată ce s-a păstrat la fel ca în perioada 2003 – 2009, deși numărul articolelor apărute anual s-a dublat între 2013 și 2016.
În România, Medicina bate tot
În baza de date a comunității, realizată de Retraction Watch, figurează 126 de articole semnate de români, iar în cinci dintre ele figurează, în calitate de coautor, și Ioanel Sinescu, rectorul Universității Carol Davila din București, specialist în transplant renal.
Printre ceilalți autori cu lucrări eliminate din publicații se numără și familia Copotoiu, de la Târgu Mureș. Constantin Copotoiu este președintele Senatului Universității de Medicină și Farmacie Tîrgu-Mureș.
De altfel, majoritatea acestor lucrări eliminate din varii motive sunt din domeniul Medicină, în cazul României, iar Sciencemag scrie că această performanță poate fi explicată și prin existența unor grupuri de cercetători care s-au implicat în depistarea și semnalarea respectivelor lucrări.
(Citiți și: ”A apărut: Sumarul CRONICILOR Curs de guvernare ”)
În baza realizată de Retraction Watchdog există 18.000 de lucrări eliminate la nivel global începând cu 1970, dar analiza Science este realizată pentru anii 2013 – 2016.
Numărul articolelor eliminate din publicațiile științifice este mai mare, întrucât nu toate revistele semnalează aceste acțiuni sau nu explică de ce au fost retrase lucrările sau care dintre coautori este vinovat de încălcare normelor etice. Acesta este și cazul publicației românești românească de la Târgu Mureș, Acta Medica Marisiensis, care nu a explicat, de cele mai multe ori, retragerile efectuate.
Majoritatea articolelor cu autori români sunt din domeniul medicină și au apărut în această publicație – Acta Medica Marisiensis, aparținând Universității din Târgu Mureș.
Precizăm că în acest moment în România există 50 de reviste cotate ISI (conform JCR2017-ediţia iunie 2018), din 57 indexate ISI. În urmă cu doi ani au fost excluse șapte titluri:
- Revista Romana de Bioetica (ultimul numar indexat: Volume 12, Issue 4, oct-dec 2014)
- Analele Ştiinţifice ale Universităţii Al. I. Cuza – Iaşi. Serie Nouă Matematica (ultimul numar indexat: Volume 60, Issue 2, 2014)
- Balkan Journal of Geometry and Its Applications (ultimul numar indexat: Volume 19, Issue 2, 2014)
- European Journal of Science and Theology (ultimul numar indexat: Volume 9, Issue 6, Dec 2013)
- Chirurgia (ultimul numar indexat: Volume 108, Issue 6, Nov-Dec 2013)
- Gineco.ro (ultimul numar indexat: Volume 8, Issue 1, 2012)
- Metalurgia International (ultimile numere indexate: Volume 18, Issue 4, 2013; Volume 18, Special Issue 6, 2013)
(Citiți și: ”Față în față – două guverne românești: Un veac de singurătate. Și 10 lumânări aprinse la agonia leadershipului politic românesc ”)
Potrivit regulilor stabilite de Comitetul pentru etică, grup internațional ce oferă consultanță editorilor, fiecare acțiune de eliminare trebuie notificată și explicată, recomandare ce nu este respectată însă întotdeauna.
Majoritatea articolelor, retrase din cauza fraudei științifice
Majoritatea acestor lucrări au fost eliminate din cauza fraudei științifice – falsificarea, fabricarea datelor (de exemplu, înlocuirea unor rezultate cu date fictive, distorsionarea concluziilor etc), plagiat și a altor forme de încălcare a normelor.
Ponderea articolelor eliminate din cauza plagiatului (inclusiv autoplagiat) este în creștere, iar acest fapt poate fi explicat și de introducerea, în 2004 a serviciului iThenticate care identifică paragrafele copiate de la alți autori.
O altă formă de încălcare a normelor este oferirea, pentru referințe, a unor adrese de email pe care le controlează autorii lucrării, pentru evaluarea inter pares, ceea ce le permite să-și supraevalueze articolul.
Trebuie menționat că nu toate retragerile au cauze legate de nerespectarea eticii – în cazul unora este reproșată existența unor erori neintenționate.
Topul imposturii științifice
Analiza Science arată că aproximativ 500 dintre cei 30.000 de autori din baza cu articole retrase sunt responsabili pentru circa un sfert din cele 10.500 de lucrări analizate de Science.
100 dintre acești autori au peste 13 titluri eliminate, iar Top 20 cuprinde autorii cu cel puțin 30 articole eliminate.
În cazul acestora este vorba de obicei despre încălcare premeditată a normelor de etică, nu de erori.
În top 10 apar trei japonezi și doi americani, un american, un olandez, un chinez, un taiwanez și un sud-coreean.
În termeni absoluți, numărul lucrărilor semnate de americani și chinezi sunt mai numeroase, ținând cont că ei sunt și cei mai numeroși autori de articole științifice,
Japonezul Yoshitaka Fujii (foto, 58 de ani), cel mai prolific impostor din istoria științelor moderne, apare cu 169 de lucrări științifice retrase și este singurul care a depășit pragul de 100 de articole cu probleme, de obicei fiind vorba despre date falsificate.
Cercetător în domeniul anesteziei, pe care l-a abandonat în favoarea oftalmologiei după ce au apărut primele suspiciuni privind lucrările sale, a publicat peste 200 de articole între 1993 și 2011. Deși în analiza Science apare cu doar 169 de lucrări retrase, alte publicații inetrnaționale menționează că i-au fost eliminate din diferite reviste cel puțin 171 sau chiar 183. Procesul de retragere a articolelor acestuia continuă la nivel global.
Urmărește-ne pe Google News
