joi

18 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

24 martie, 2022

Șeful celei mai mari agenții de ajutor alimentar din lume a lansat un avertisment dur pentru liderii europeni: plătiți mai mult acum pentru a opri o foamete globală și o criză a migrației mai târziu, scrie Politico.

Războiul din Ucraina a transmis o undă de șoc pe piețele alimentare internaționale agravând problema deja cumplită a foametei la nivel mondial prin perturbarea ofertei și umflarea prețurilor.

Acest lucru riscă să arunce cele mai sărace, mai devastate de foamete regiuni de pe planetă într-un haos politic și să determină o criză de migrație fără precedent, a avertizat David Beasley, directorul executiv al Programului Alimentar Mondial (PAM), ramura de asistență alimentară a Națiunilor Unite. PAM este cea mai mare organizație umanitară din lume care se concentrează pe foamete și pe securitatea alimentară.


„Ne lipsesc miliarde. Eșecul de a oferi anul acesta câteva miliarde de dolari în plus se va traduce prin foamete, destabilizare și migrație în masă.”

David Beasley

Comisia Europeană a prezentat miercuri un plan de acțiuni pe termen scurt și mediu menite să consolideze securitatea alimentară mondială și să sprijine fermierii și consumatorii din UE, având în vedere creșterea prețurilor la alimente și a costurilor factorilor de producție, cum ar fi energia și îngrășămintele. Printre acestea se numără sprijin financiar direct, dar și flexibilizarea cadrului legislativ european privind ajutoarele de stat.

Regiunile unde foametea s-ar putea agrava

Rusia și Ucraina sunt printre cei mai mari producători și exportatori de cereale din lume. Perturbarea cauzată de război are un impact direct asupra țărilor din Orientul Mijlociu și Africa care se bazează pe aceste provizii.

Jumătate din importurile de grâu ale Africii provin din Ucraina și Rusia, care este, de asemenea, un important exportator de îngrășăminte. În ceea ce privește Ucraina, exporturile sale s-au oprit, iar capacitatea sa de a face agricultură este la limită.


Punctul de criză se va produce în toamnă, a spus Beasley, când se va resimți impactul cumulat al tuturor efectelor războiului asupra sectorului alimentar.

„Dacă credeți că acum este iadul pe pământ, pregătiți-vă”, a avertizat Beasley. „Dacă neglijăm Africa de Nord, Africa de Nord va veni în Europa. Dacă neglijăm Orientul Mijlociu, [Orientul Mijlociu] va veni în Europa.”

David Beasley

Condițiile economice cu care se confruntă aceste părți ale lumii sunt acum mai proaste decât erau în perioada premergătoare Primăverii arabe, a spus el. Și nu doar populațiile din Orientul Mijlociu și țările din Africa de Nord vor simți strângerea.

PAM hrănește deja milioane de oameni mai la sud, în țări din Sahel, cum ar fi Niger și Burkina Faso, unde problemele se vor agrava dacă prețurile alimentelor la nivel mondial vor rămâne foarte ridicate. „De câțiva ani am avertizat națiunile noastre dezvoltate că Sahelul se va prăbuși dacă nu suntem atenți”, a spus el.

Inflația ar putea reduce rația de alimente alocate unor regiuni

PAM are un deficit de 8 miliarde de dolari din cauza a ceea ce Beasley a numit „furtuna perfectă”: inflația generată de pandemia de COVID-19, șocurile climatice și războaiele nerezolvate.

Conflictul din Yemen înseamnă că 13 milioane de oameni depind de agenția ONU pentru a mânca. Războiul din Ucraina amenință să agraveze dramatic criza foametei.

În 2021, Ucraina a fost cea mai mare sursă unică de alimente pentru PAM, furnizând 9% din achizițiile totale de alimente. Beasley a precizat că problema imediată cu dependența de Ucraina nu este legată de aprovizionare, ci de inflație. Prețurile globale ale grâului au crescut cu 19% de când Rusia a invadat Ucraina, potrivit datelor Business Insider.

Având în vedere scăderea puterii de cumpărare, PAM ar putea fi nevoit să reducă rațiile de alimente în locuri precum Yemen, Ciad și Niger, pentru a hrăni cele trei milioane de oameni înfometați din Ucraina sau din împrejurimi.

PAM, câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace în 2020, depinde de donațiile guvernelor sau ale donatorilor privați. Germania este al doilea cel mai mare donator unic după SUA, iar Comisia Europeană se află pe locul trei, cu aproximativ 500 de milioane de dolari.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: