Execuția pe S1: deficitul – redus cu limitarea drastică a cheltuielilor, cresc subvențiile la bugetele sociale de bază

Deficitul bugetar pe primul semestru din acest an a scăzut la mai puțin de jumătate în raport cu prima jumătate a lui 2013 (0,5% din PIB față de 1,1% din PIB). În pofida creșterii economice robuste, datele publicate de Ministerul Finanțelor arată că acest rezultat nu a fost obținut mai degrabă prin limitarea drastică a cheltuielilor decât prin creșterea încasărilor.

Simplificat, în valori nominale, deficitul bugetului general consolidat după primele șase luni din 2014 s-a redus cu aproximativ trei miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent, când a fost de șase miliarde lei. Veniturile au crescut cu trei miliarde lei, în timp ce cheltuielile au fost limitate cam la aceeași valoare nominală din 2013.

De reținut, deși majorarea veniturilor bugetare s-a produs și în termeni reali (adică ajustat cu inflația medie anuală de 1,7% la o creștere nominală de 2,9%) ea nu a ținut pasul cu creșterea PIB. Ceea ce explică diminuarea ponderii veniturilor în PIB de la 15,5% la 15,2% și a creeat o presiune suplimentară în sensul diminuării cheltuielilor.

Pe partea de cheltuieli, diminuarea a fost localizată cu precădere pe zona cheltuielilor de capital (-32,8% !) și cea a proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă (-13% în termeni nominali). Au mai scăzut ca pondere în PIB și sumele alocate pentru proiecte cu finanțare rambursabilă ( de la 0,4% la 0,2% din PIB sau -46,2% în termeni nominali).

Evoluții pozitive au înregistrat cheltuielile cu dobânzile, în scădere cu un procent, și cele cu subvențiile, diminuate cu 4,7%. Asistența socială s-a majorat peste ritmul de creștere al încasărilor bugetare (+3,4% în termeni nominali și +1,7% în termeni reali) dar, la fel ca și veniturile, a scăzut ca pondere în PIB.

De remarcat creșterea excedentului bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale (date fiind necesitățile comunităților locale și imperativul de a angaja lucrări de la începutul anului pentru a mai avea și timp pentru finalizarea lor). Acesta s-a dublat, de la 940,9 milioane lei după primele 6 luni din 2013 la 1.894,7 milioane lei după primele 6 luni din 2014 (de la 0,15% din PIB la 0,29% din PIB).

Pe partea celorlalte bugete importante în structura bugetului general consolidat se remarcă gradul destul de scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite (74% la bugetul asigurărilor sociale și 82% la Fondul Național Unic de Asigurări de Sănătate. Din acest motiv, bugetul asigurărilor sociale a necesitat subvenții de la bugetul de stat de aproape șase miliarde lei pentru a se asigura plata pensiilor.

Prin acest mecanism, în fapt, pensionarii își achită singuri o parte din pensie. Deoarece banii colectați cu destinație precisă bugetul asigurărilor sociale nu ajung, taxele și impozitele aplicate tuturor cetățenilor trebuie majorate artificial. Asta pentru a avea de unde să se facă transferuri de la bugetul de stat pentru a completa fondurile necesare plății pensiilor.

Alte 1,5 miliarde lei au trebuit să fie transferați din bugetul de stat pentru sănătate. Aceste subvenții, impuse de gradul insuficient de colectare a veniturilor, au fost cauza directă a expandării deficitului bugetului de stat până la 1,18% după primele cinci luni ale anului în curs. Iar asta în condițiile actualelor cote de impunere, ceea ce ridică deja semne de întrebare referitor la diminuarea CAS cu cinci puncte procentuale, prevăzută pentru 1 octombrie 2014.