Execuția bugetului general consolidat în primele șapte luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 49,68 mld lei sau de 4,7% din PIB. În iulie s-au adăugat la deficit peste 4,5 miliarde de lei, potriivt datelor prezentate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP), miercuri.
La sfârșitul lunii iunie ponderea deficitului bugetar consolidat era de 4,17%, iar înainte de criza coronavirus, în februarie, de 0,73%.
La a doua rectificare bugetară din acest an, previziunea guvernamentală duce deficitul bugetar la 8,6% din PIB.
„Sume în valoare de 27.01 mld lei (2,55% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19”, spune comunicatul MFP.
Venituri mai mici, cheltuieli mai mari
MFP mai explică creșterea deficitului bugetar, pe partea de venituri, cu:
- evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-iulie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (12,5 mld. lei),
- creșterea cu 3,05 mld. lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ian-iulie 2019,
- bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 mld lei.
Veniturile bugetului general consolidat de 175,15 mld. lei, în primele șapte luni ale anului 2020, sunt în scădere cu 2,7% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut și au înregistrat o reducere de 0,4 puncte procentuale (an/an).
Cauzele principale sunt contracția încasărilor nete din TVA (ca urmare a rambursărilor mai mari de TVA și a amânării plății obligațiilor fiscale) și contracția veniturilor nefiscale.
Pe partea de cheltuieli, s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 4,61 mld. lei față de aceeași perioadă a anului precedent, în plus „față de creșterea bugetară prin efectul legilor”, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 6,56 mld. lei.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 224,83 mld lei au crescut în termeni nominali cu 13,4% față de aceeași perioadă a anului precedent și cu 2,5 puncte procentuale ca pondere în PIB, de la 18,7% din PIB 2019 la 21,3% din PIB în 2020.
Impactul COVID asupra cheltuielilor
„Majorarea cheltuielilor se datorează și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației”, spune MFP.
S-au plătit până la finele lunii iulie:
- 3,94 mld. lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului,
- 785,7 mil. lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniști, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2,
- 66,8 mil. lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.
Veniturile fiscale au scăzut cu 5,1% în ciuda creșterii celor pe salarii și venit
Încasările din impozitul pe salarii și venit, au înregistrat 14,34 mld. lei în primele șapte luni ale anului curent, consemnând o creștere de 6,5% (an/an).
Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declarației unice, cu 50% mai mari față de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut.
Totodată, evoluția veniturilor din această sursă a fost susținută și de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii și dividende, de 41,3%, respectiv 11,6% (an/an).
„În condițiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada dec. 19 – iun. 20 (an/an), cea mai importantă componentă – încasările din impozitul pe salarii , au crescut cu doar 0,5% în primele șapte luni a.c. în principal ca urmare a prorogării termenului de plată a obligațiilor fiscale”.
În schimb, încasările din TVA au scăzut cu 16,4%, până la 29,85 mld.lei.
Contribuțiile de asigurări au stagnat
Contribuțiile de asigurări au totalizat 64,78 mld. lei în primele șapte luni ale anului 2020, „prezentând o stagnare față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată, dinamica încasărilor din contribuții din luna iulie (-0,1% an/an) converge către evoluția a fondului de salarii din economie.
Încasările din contribuții sociale au fost afectate de:
- prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate de către contribuabili,
- modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și de
- scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic), potrivit sursei citate .
Cheltuielile de personal au crescut cu 5,7%, ce le de investiții cu 29%
Cheltuielile de personal au însumat 63,2 mld. lei, în creștere cu 5,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019
Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6% din PIB, cu 0,33 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 228,0 milioane lei.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 20,41 mld. lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 7 luni ale anului, în creștere cu 29,1% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent.
În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile.
De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 301,28 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.
Majorarea cheltuielilor se datorează și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației.
Astfel, până la finele lunii iulie s-au plătit 3,94 mld. lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 785,7 mil. lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 66,8 mil. lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.
