Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Execuţia bugetară la 10 luni- blocarea investiţiilor a crescut excedentul la 0,29% din PIB
de Victor Bratu 26.11.2014
Execuţia bugetară s-a încheiat la 31 octombrie pentru a doua lună consecutiv cu excedent, care a urcat de la 0,06% din PIB în septembrie la 0,29% din PIB, în condiţiile creşterii veniturilor şi reducerii cheltuielilor pentru investiţii faţă de primele zece luni din 2013.
Guvernul are ca ţintă pentru sfârşitul acestui an un deficit bugetar de cel mult 2,2% din PIB.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 177,5 miliarde lei, au fost cu 6,5% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 26,3% din PIB.
Datele Ministerului Finanţelor arată că au crescut încasările din contribuţiile de asigurări sociale (+2,78 miliarde de lei), accize (+2,29 miliarde de lei), impozite şi taxe pe proprietate (+1,76 miliarde de lei), impozitul pe profit (1,23 miliarde de lei), impozit pe salarii (+473 milioane de lei) şi TVA (+271 milioane de lei).
Veniturile din taxe pe utilizarea bunurilor s-au redus cu 41,6%, după ce anul trecut au fost încasate taxe de licenţă de 2 miliarde de lei pentru acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio.
La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri la impozite şi taxe pe proprietate (+4,2%), taxe pe utilizarea bunurilor (+2,5%) şi venituri nefiscale (+1,1%).
Sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au fost de 6,8 miliarde lei, cu 900 milioane de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 175,6 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 0,7% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar s-au redus în termeni reali cu 1,3 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 4%, ca urmare a majorării salariului minim brut la 850 lei de la 1 ianuarie şi la 900 lei de la 1 iulie, precum şi a plăţii drepturilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti.
Cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile se menţin sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent (-8,1%).
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 20,3 miliarde lei, respectiv de 3,1% din PIB, faţă de 22,6 miliarde lei în aceeaşi perioadă a anului precedent.