La obiect

Inflația a intrat conjunctural în coridorul țintă: 3,49%. Ce și cum s-a scumpit

Cu 3,49%, indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a reintrat la limită în coridorul țintă de 2,5% plus/minus 1%, după ce prețurile au… Mai mult

13.10.2019

Chestiunea

Ce rămâne după guvernele Dragnea-Tăriceanu: scurt bilanț al facturilor care urmează a fi decontate

Politicile publice ale ultimilor trei ani, de stimulare a creșterii economice prin consumul pe datorie au avut un preț. Au fost majorate veniturile populației (creșterea… Mai mult

10.10.2019

Evenimentul

Demiterea guvernului Dăncilă: Urgențele în suspensie și ce urmează pentru România

  Guvernul Vioricăi Dăncilă a fost demis, moțiunea de cenzură inițiată de Opoziție fiind adoptată joi de Parlament, cu 238 voturi pentru (cu 5 mai… Mai mult

10.10.2019

La obiect

August 2019 – Exporturile, la cel mai scăzut nivel din acest an. Se cronicizează deficitul lunar la mașini și echipamente

  Deficitul comercial pe luna august 2019 a fost de 1.365,4 milioane euro, cu 2,5% mai puțin decât în aceeaşi lună a anului trecut și… Mai mult

10.10.2019

Cronicile

Exclusiv / Mandatul cu care merge premierul Ponta la Consiliul European: Cele 4 interese stringente ale României discutate cu Președinția

de Claudiu Zamfir 19.5.2013

Premierul Victor Ponta, la Consiliul European din iunie 2012 (centru)

România va susține la Consiliul European diversificarea resurselor de energie în Uniunea Europeană și o politică de neîngrădire a exploatării gazelor de șist, printre punctele Mandatului cu care premierul Victor Ponta va merge la Consiliul European din 22 mai.

E prima participare în deplină legalitate a premierului la un Consiliu European, cu mandat primit de la președintele țării, după participarea din iunie 2012, când Victor Ponta a mers la Bruxelles în pofida deciziei Curții Constituționale.

Alte interese majore urmărite de România la summitul din 22 mai 2013 sunt mutarea banilor europeni de la energia verde la reabilitarea blocurilor de locuințe, precum și tranzitul gazelor prin conductele românești, în vederea exportului, în condițiile în care Bucureștiul este în procedură avansată de infringement pe acest subiect.

Președintele Traian Băsescu s-a înțeles cu Victor Ponta ca premierul să conducă delegația României la Consiliul European din 22 mai, la care se vor discuta două teme majore: energia și combaterea evaziunii fiscale în Uniunea Europeană.

În acest context, președintele Băsescu spunea, pe 15 mai 2013, că vrea ca premierul Ponta să susțină la Consiliul European explorarea și exploatarea gazelor de șist, în cadrul unui topic aparte care să se refere la energiile neconvenționale.

”În primul rând, cred că poate susţine punctul de vedere al României. Şi dacă discutăm de energie, având în vedere că a fost de acord şi domnia sa cu explorarea şi exploatarea gazelor de şist, cred că acest punct de vedere trebuie susţinut la Bruxelles, în discuţiile din consiliu. El ar trebui să se numească energii neconvenţionale şi aş vrea să apară acest cuvânt, energie neconvenţională, în concluziile Consiliului, printre multe altele, Nabucco şi ce mai e de apărut”, a spus Traian Băsescu.

Astfel, o echipă a Administrației Prezidențiale și a Guvernului elaborează Mandatul României la reuniunea de la Bruxelles, documentul urmând să fie parafat luni.

cursdeguvernare.ro vă prezintă în exclusivitate principalele puncte ale Mandatului și intereselor României la reuniunea șefilor de stat și de guverne din Uniunea Europeană:

Energia

  • Gazele de șist. România vrea să introducă acest subiect în dezbatere în continuarea discuțiilor de la Consiliul European din februarie 2011, care s-au axat pe necesitatea diversificării surselor și resurselor de energie. Atunci, liderii statelor membre au vorbit mai mult despre energia verde, însă acum interesul se mută pe diversificarea tuturor resurselor de energie. În acest context, România aduce în discuție gazele de șist și urmărește să obțină un acord la nivele european potrivit căruia UE nu va da în viitor vreo reglementare care să împiedice explorarea și exploatarea gazelor de șist. În această privință, oficialii din palatele Victoria și Cotroceni se tem de o ”atitudine refractară” a comisarului european pentru Mediu, slovenul Janez Potočnik.

În cadrul Consiliului European, România ar putea să obțină sprijin de la Marea Britanie, care, în decembrie 2012, prin vocea lui Edward Davey, ministrul pentru Energie şi Schimbări Climatice, a anunţat că resursele neconvenţionale de gaze prin fracturare hidraulică vor fi exploatate din nou pe teritoriul britanic, după ce în 2011 extracția fusese oprită, în urma a două cutremure care au avut loc într-o regiune cu perimetre în exploatare.

Până în prezent, au fost acordate autorizații de explorare a perimetrelor cu potențiale zăcăminte de gaze de șist în România, Polonia, Marea Britanie, Spania, Ungaria.

  • Gazoductul Nabucco. România urmărește ca Uniunea Europeană să-și reafirme sprijinul pentru proiectul gazoductului Nabucco. Acesta este la concurență cu conducta Transadraitică, iar în iunie Azerbaidjanul (ca sursă de gaze) este așteptat să decidă pentru care dintre gazoducte va opta să furnizeze hidrocarburi.

Proiectul Transadriatic (TAP), propus în anul 2013 de compania compania elvețiană EGL Group, își propune să transporte hidrocarburi provenind din zona caspică. Gazele ar urma să vină pe conducte deja construite sau în curs de construcție în Turcia, după care să fie preluate de conducta TAP, care ar urma să tranziteze Grecia, Albania, Marea Adriatică, cu destinația Italia. Lungimea totală a gazoductului TAP ar urma să fie de 791 km. În proiectul Transadriatic sunt implicate companiile Axpo (fosta EGL – Elevția), Statoil (Norvegia) și E. On Ruhrgas (Germania).

Proiectul Nabucco se întinde pe o lungime de 1.329 km, fiind revizuit de la varianta inițială de 3.893 km. Conducta ar urma să parcurgă traseul de la graniţa turco-bulgară până în vecinătatea terminalului de gaze de la Baumgarten lângă Viena, Austria. Conducta va trece prin Bulgaria, România şi Ungaria înainte de a ajunge în Austria, potrivit informațiilor oficiale oferite cursdeguvernare.ro de firma care se ocupă de comunicarea pentru Nabucco, Grayling. În proiectul propus în februarie 2002 sunt implcate companiile Bulgarian Energy holding (Bulgaria), Botas (Turcia), FGSZ (Ungaria), OMV (Austria), Transgaz (România).

  • Exportul de gaze din România. Un alt subiect pe care premierul Ponta urmează să-l ducă la Bruxelles este cel legat de sancțiunile pe care România le riscă din cauza lipsei unor sisteme de interoperabilitate care să permită, printre altele, exportul de gaze românești în alte state din UE. Aici România se află între ciocan și nicovală, din cauza conductei Isaccea-Negru Vodă, spun surse oficiale. Comisia Europeană a finalizat deja o procedură de infringement asupra României din cauza faptului că țara nu permite accesul neîngrădit la conductele sale de gaze, pe principiul pieței libere interne a UE.

Conducta de gaze Isaccea-Negru Vodă este supusă unui acord vechi cu Uniunea Sovietică (din 1986) și continuat cu Rusia (acord întărit în 1996), reprezentată de Gazprom, prin efectul termenilor din acord. Astfel, România nu poate să acorde drept de tranzit prin conductă decât Gazpromului, iar dacă oferă drept de tranzit și altor companii – din Uniunea Europeană -, încalcă acordul cu rușii. Pe de altă parte, România încalcă tratatele UE, îngrădind accesul liber al companiilor europene la conducte.

Bucureștiul se străduiește de ceva vreme să convingă Moscova să semneze o convenție care să scoată problema din impas, însă Rusia este refractară. Astfel, interesul României la Consiliul European este ca Uniunea Europeană să recunoască acordul României cu Rusia (URSS) ca fiind o chestiune de relație a UE cu Moscova, ci nu o problemă bilaterală România-Rusia.

Comisia Europeană are însă reticențe, pentru că este vorba de Rusia, au precizat sursele. În privința procedurii europene de sancționare a României în acest caz, Comisia Europeană a finalizat documentele de infringement, dar a amânat transmiterea lor la Curtea Europeană de Justiție, la rugămințile Bucureștiului. Autoritățile române, prin Agenția Națională de Reglementare în Energie (ANRE), au îndeplinit, pe bucăți, câteva dintre cerințele UE, în privința accesului la conducta Isaccea-Negru Vodă, însă procesul nu poate fi definitivat din cauza acordului cu Rusia.

  • Reabiltarea energetică a blocurilor. Un alt punct al Mandatului României la Consiliul European este ca UE să accepte o anumită flexibilitate pentru realocarea unor fonduri europene de la proiectele pentru energie din surse regenerabile la reabilitarea termică a blocurilor. Interesul României vizează aici banii de pe Politica de Coeziune 2014-2020.

Combaterea evaziunii fiscale

  • Agenda Consiliului European tratează la acest punct facilitarea schimbului de informații între statele membre și între Uniunea Europeană și statele terțe privind combaterea evaziunii fiscale. România nu are aici neapărat un subiect ne negociat, pentru că nu este un paradis fiscal, nu avem situații de infringement în domeniu și nu avem interese privind favorizarea investițiilor pe baze anticoncurențiale.

Ce are comisarul european pentru Mediu, Janez Potočnik, cu gazele de șist

Comisia Europeană lucrează la un cadru care să ofere o asigurare publicului privind eventuala exploatare a gazelor de șist, urmînd să impună ”reguli clare și previzibile” industriei extractoare, a declarat comisarul european pentru mediu, slovenul Janez Potočnik.

”Abordarea riscurilor pentru sănătate și mediu va fi de o importanță capitală pentru industria gazelor de șist pentru a obține acordul publicului. Comisia lucrează în direcția realizării unui cadru care ar trebui să ofere o reasigurare pentru publicul larg și care să permită industriei să funcționeze după reguli clare și previzibile”, a spus slovenul, în 13 mai 2013, la Congresul Economic European de la Katowice, Polonia.

”Eu nu sunt pro sau contra gazelor de șist. Eu sunt pentru folosirea potențialului de gaze de șist – dacă acesta va fi confirmat – într-un mod responsabil față de mediu, păstrând în minte obiectivele noastre pe termen lung și sprijinind politicile care ne conduc spre aceste obiective”, a mai spus Janez Potočnik.

Comisarul european recunoaște nevoia Uniunii Europene de a investi în energie, având în vedere un anumit deficit, însă atrage atenția asupra posibilelor pericole ecologice pe care exploatarea gazelor de șist le-ar putea implica.

”Este foarte important cum abordăm investițiile în energie, dacă să fie făcute acum, deoarece acestea vor avea implicații pentru următorii 40 de ani sau chiar mai mult”, spunea Janez Potočnik.

”În acest context, noi surse de gaze naturale, cum ar fi cele de șist, pare atractiv: un posibil substitut pentru mai poluanții combustibili fosili, cum ar fi cărbunele și lignitul”, mai spunea el.

În context, Potočnik a arătat că în Statele Unite, prețul gazelor a scăzut puternic în ultimii trei ani, datorită exploatării zăcămintelor de șist și conform autorităilor americane, până în anul 2020, SUA ar putea deveni exportator net de gaze naturale.

Scurtul drum al Guvernului Ponta de la moratoriu către explorarea gazelor de șist

Rovana Plumb, Victor Ponta si presedintele Parlamentului European, Martin Schulz

Președintele Traian Băsescu a fost cel care a relansat exploatarea gazelor de șist în dezbaterea publică din România, însă USL, încă în Opoziție atunci, se opunea extragerii acestor hidrocarburi.

În aprilie 2012, printr-o moțiune de cenzură a USL, Guvernul Ungureanu era demis de Parlament. Printre motivele demiterii, susținute de moțiunea USL, erau și cele trei hotărâri de guvern prin care compania Chevron primise dreptul de a face explorări în trei perimetre din Dobrogea.

Hotărârile lui Mihai Răzvan Ungureanu, din marie 2012, nu făceau referire explicit la gazele de șist, prospecțiunile Chevorn urmând să constate după 4 ani ce posibile zăcăminte se ascundeau în subsolul dobrogean.

În mai 2012, USL a a juns la Putere, cu un program de guvernare care prevedea instituirea unui moratoriu în privința exploatării gazelor de șist.

(Descarcă de AICI programul de guvernare Ponta I)

Astfel, la Capitolul 15 al Programului de guvernare 2012 – Protecția mediului înconjurător – USL decidea ”Instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de sist pana la finalizarea studiilor ce se afla in derularea la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fractionare hidraulica”.

Între timp, au trecut două rânduri de alegeri, locale și parlamntare, pe care USL le-a câștigat detașat, obținând în Parlament o majoritate de aproape 70%.

În noul program de guvernare Ponta II (2013-2016), din decembrie 2012, USL și-a schimbat opțiunileprivind gazul de șist.

Astfel, la capitolul Energie, printre proiectele prioritare, USL menționează ”Demararea acţiunilor de explorare pentru identificarea zacamintelor exploatabile din șisturi bituminoase”.

(Descarcă de AICI programul de guvernare Ponta II)

În cele din urmă, în mai 2013, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a anunțat că ministerul ei a acordat companiei Chevron aviz de explorare a unor perimetre în vederea descoperirii unor eventuale zăcăminte de gaze de șist.

La începutul lunii mai 2013, Agenţia pentru protecţia mediului din Constanţa a emis autorizaţii de studii seismice pentru blocurile Costineşti şi Vama Veche.

Autorizaţiile permit efectuarea unor explozii controlate la o adâncime de 10 – 15 metri.

“Perioada de explorare va dura minimum cinci ani, timp în care este posibil să apară şi alte tehnologii de exploatare mai prietenoase cu mediul”, a precizat Rovana Plumb.

Contestatarii exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică susțin că această tehnică poate conduce la cutremure în zonele respective și la infestarea resurselor de apă cu compuși chimici periculoși.

”Din informaţiile pe care le avem, există în procedură de analiză alte două noi tehnologii, care sunt prietenoase cu mediul, şi care asigură totodată şi protecţia cetăţenilor care locuiesc în apropierea zonelor de exploatare”, a mai spus, însă, Rovana Plumb.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.5.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernul din Hong Kong a cedat – proiectul privind extrădările în China a fost retras

Vladimir Ionescu

Autoritățile din Hong Kong au anunțat miercuri retragerea proiectului legislativ privind extrădările, proiect care a generat nemulțumiri masive în rândul locuitorilor, manifestate prin intermediul a… Mai mult

Europa

Bugetul de investiții al UE pe 2020: sprijin sporit pentru combaterea schimbărilor climatice

Iulian Soare

Parlamentul a adoptat miercuri poziția asupra bugetului pe 2020, subliniind că este un „punct de plecare solid în vederea lansării unei noi generații de programe… Mai mult

Stiri

Banca Transilvania estimează deficitul bugetar la 3,3% din PIB în 2019

Adrian N Ionescu

Cea mai recentă estimare privind deficitul bugetar pe 2019 este de 3,3% din PIB și aparține analiștilor Băncii Transilvania. Este cea mai indulgentă estimare față… Mai mult

Stiri

7 membri CSM, reacție la MCV: Progresele din Justiție au fost anulate de acțiunile unor reprezentanți ai puterilor statului

Vladimir Ionescu

Constatările din Raportul MVC corespund întocmai realității actuale din justiţia română, menționează  comunicatul unui grup de șapte magistrați din Consiliul Superior al Magistraturii care au… Mai mult

Stiri

Guvernul Orban și cele 15 bile albe lipsă: Negocierile oficiale s-au încheiat, încep discuțiile informale

Victor Bratu

Premierul-desemnat, Ludovic Orban, a încheiat miercuri cu un eșec oarecum previzibil runda de consultări politice premergătoare votului de învestire a guvernului monocolor PNL: Pro România… Mai mult

Europa

Parlamentul European a aprobat, la solicitarea europarlamentarilor PNL, alocarea a 50 mil. euro pentru fermierii afectați de pesta porcină

Razvan Diaconu

Plenul Parlamentului European a votat miercuri propria poziție asupra Bugetului Uniunii Europene pentru anul 2020, buget care cuprinde și 50 de milioane de euro pentru… Mai mult

Stiri

Marii beneficiari ai OUG 114 pe Energie fuzionează. Consiliul Concurenţei analizează tranzacția

Adrian N Ionescu

Consiliul Concurenţei analizează tranzacţia prin care AIK Energy LTD preia compania Valahia Gaz SRL, două dintre firmele beneficiare de creșterea a importurilor de gaze ca… Mai mult