Evenimentul

Rectificarea bugetară, primele cifre: PIB-ul recalculat în sus ca să ”scadă” deficitul, cel mai mult se taie la Educație

Rectificarea bugetară propusă de Ministerul Fianațelor prevede o ajustare în sus a PIB-ului, de la 1.022,5 miliarde de lei cât s-a estimat la fundamentarea bugetului,… Mai mult

06.08.2019

Chestiunea

Ups! Economia UE încetineşte, iar asta ne va afecta implacabil

Economia Uniunii Europene a consemnat în al doilea trimestru din 2019 cele mai slabe performanţe din ultimii cinci ani, cu o creştere trimestrială redusă (… Mai mult

06.08.2019

Analiză

Rectificare cu ce? România are cel mai mic raport venituri bugetare/PIB. Hiba majoră a deficitului de 3%

România a fost anul trecut ţara din UE cu cele mai mici venituri bugetare raportat la PIB, potrivit datelor publicate de Eurostat (cu excepţia Irlandei,… Mai mult

05.08.2019

La obiect

Producția agricolă – creştere pe sectorul vegetal, scădere îngrijorătoare pe zootehnie

Valoarea producției agricole a crescut în 2018 cu 7,2% față de anul precedent, potrivit datelor comunicate de INS. Ponderea sectorului vegetal a trecut pragul de… Mai mult

05.08.2019

Cronicile

Excedentul de la 4 luni: Lipsa dezvoltării locale acoperă deficitul central

de Marin Pana 29.5.2017

Bugetul general consolidat a încheiat primele patru luni din anul 2017 cu un mic excedent de 0,17% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât veniturile publice au crescut cu ceva mai mult de 6 miliarde de lei iar cheltuielile publice cu circa cinci miliarde lei.

De reţinut, însă, veniturile CURENTE s-au majorat cu doar 4,8%, mult sub ritmul înregistrat de veniturile totale (+8,4%), în timp ce cheltuielile CURENTE au avansat cu 8,6%, semnificativ peste ritmul de +6,8% consemnat pentru cheltuielile totale. În traducere, pentru moment şi în conjunctura actuală, rezultatul de ansamblu poate părea unul bun, chiar ceva mai bun decât anul trecut (când excedentul după patru luni era de +0,02% din PIB).

Aşadar, ne confruntăm cu o situaţie la care trebuie să fim foarte atenţi, deoarece rezultatul la zi pare mult mai bun decât TRENDUL pe care îl înregistrează finanţele publice.

„Doparea bugetară” s-a făcut pe calea creşterii puternice a salariilor din sectorul bugetar ( +18,1% la cheltuieli de personal, adică un ritm de două ori şi jumătate mai mare faţă de cel al creşterii veniturilor totale ale statului şi de aproape patru ori mai mare în raport cu ritmul de majorare a veniturilor curente) şi fără acoperire într-o creştere de productivitate care să fi avut loc în economia reală.

Unde se ascund, totuși, deficitele

Dacă se selectează cele mai importante componente ale veniturilor bugetare, se poate vedea sintetic efectul politicilor economice prezentate în campania electorală şi implementate ulterior. Combinaţia menită să stimuleze creşterea economică, de reducere a TVA concomitent cu creşterea veniturilor, a dat următorul rezultat:

Rezultatul acestei combinaţii este aproape dublu faţă de cele 1.228,0 milioane lei care apar ca excedent al bugetului general consolidat la finele primei treimi din acest an.

TVA –ul a fost redus de la 24% la 19%, iar scăderea de încasări a fost mult mai mică decât cea care ar fi rezultat din regula de trei simplă, pe fondul creşterii (stimulate a) consumului, care a dus ponderea produselor din import spre 50% din total.

Simultan, taxarea majorărilor salariale oferite de stat pe sistemul plimbării mai multor bani dintr-un buzunar în altul a indus o creştere a gradului de acoperire la bugetele asigurărilor sociale (până la 75% şi în uşoară creştere de la începutu anului), cel al sănătăţii (ajuns la 88%, dar staţionar) şi cel de şomaj ( trimis spre un neverosimil şi inutil 217% )

De remarcat, însă, că, deşi a reuşit să facă transferurile necesare pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de la bugetul de stat ( altminteri, obligatorii potrivit legii), Executivul a rămas dator în sectorul sanitar, unde la finele primelor patru luni s-a înregistrat deja un deficit care se apropie de un miliard de lei (mai exact, 845 milioane lei).

Cum se împacă excedentul declarat oficial cu lipsurile din sistemul sanitar rămâne să lămurească cei care au decis strângerea curelei la spitale şi medicamente în favoarea unor creşteri de venituri care aduc a bonus electoral şi a rezultatelor pozitive pe hârtie. Evident, pentru cei bolnavi sau deja trecuţi la cele sfinte, creşterea veniturilor a rămas să valoreze cât hârtia pe care au fost scrise.

Excedent local pentru compensarea deficitului central

Pentru a sesiza dispunerea excedentelor şi deficitelor în bugetul general consolidat, am făcut o selecţie sugestivă în execuţie a principalelor componente ale acestuia.
Din care se vede clar cum „cine împarte parte îşi face”. Mai exact, păstrează pe excedent puternic bugetele locale în pofida multiplelor probleme cu care se confruntă municipalităţile pentru a compensa beneficiile distribuite centralizat şi care determină un deficit al bugetului de stat de -0,73% după primele patru luni ale anului.

De reţinut şi faptul că, urmare directă a reducerilor de fiscalitate, ponderea veniturilor bugetului de stat în totalul finanţelor publice a coborât la doar 43%, în timp ce cheltuielile s-au situat la 52%. Astfel, se accentuează contrastul între resursele slăbite prin reducerile de fiscalitate şi obligaţiile asumate în plan social, ce caracterizează un soi de politică de stânga-dreapta.

Salarii şi pensii în loc de investiţii

O selecţie a cheltuielilor efectuate în primele patru luni ale anului arată efectele filosofiei de creştere mult peste rezultatul de creştere economică a salariilor bugetarilor, la care se adaugă majorarea pensiilor şi a unor beneficii sociale,  simultan cu reducerea puternică a investiţiilor.

Rezultatul, afectarea potenţialului de creştere în viitor pentru a trimite bani în consumul din prezent.

Din păcate, această combinaţie nefastă se va accentua în a doua parte a anului, când sunt prevăzute noi creşteri salariale în sectorul bugetar şi o majorare greu de explicat şi de susţinut a pensiilor cu alte nouă procente, care va aduce creşterea acestei categorii de venituri pe anul 2017 (şi pe toţi anii care vor urma de acum încolo) cu 15%. Cam triplu faţă de creşterea economică avută în vedere şi la care, în mod evident, pensionarii nu participă.

Dar hai să presupunem, în aceste condiţii, că toate ar fi bune, frumoase şi fezabile. Se pune, însă, o întrebare simplă: cine va achita nota de plată ?

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 29.5.2017

Lăsați un comentariu


Stiri

Cazul Săpoca – Dosar in rem pentru neglijență în serviciu și pentru ucidere din culpă

Vladimir Ionescu

Procurorii care anchetează cazul crimelor săvârșite în Spitalul de Psihiatrie Socola, de către un pacient aflat într-un episod de psihoză acută, au extins marți acuzațiile,… Mai mult

Stiri

ANRE: Importurile de gaze din luna iunie au fost de 364 de ori mai mari față de cele din iunie 2018

Vladimir Ionescu

România a importat în luna iunie 2019 o cantitate de gaze de 1.479.598 MWh, de 364 de ori mai mult faţă de aceeaşi lună a… Mai mult

Stiri

CES, aviz favorabil pe impozitarea bacșișului – veniturile suplimentare nu intră la calculul pensiei

Mariana Bechir

Consiliul Economic și Social (CES) a avizat favorabil proiectul prin care bacșișul este legalizat și fiscalizat, urmând ca angajatul din HORECA să plătească pentru aceste… Mai mult

Stiri

Noi modificări propuse la Codul fiscal: Consolidarea impozitului pe profiturile unui grup

Adrian N Ionescu

Consolidarea fiscală a fost acceptată de Ministerul Finanţelor (MFP), care a publicat un proiect de modificare a Codului fiscal care prevede plata impozitului pe profit… Mai mult

Stiri

Mai puțin de jumătate din diasporă s-ar întoarce acasă. Percepțiile privind perspectivele din România s-au erodat puternic în doar 2 ani

Vladimir Ionescu

În doar doi ani, procentul românilor emigrați care iau în considerare întoarcerea în țară a scăzut cu zece puncte procentuale, de la 57% la 47%,… Mai mult

Stiri

Primăria Capitalei reia, din 26 august, practica ridicării autoturismelor parcate neregulamentar

Razvan Diaconu

Primăria Capitalei va începe de luni, 26 august, ridicarea maşinilor parcate neregulamentar pe străzile oraşului, au declarat, pentru Mediafax, reprezentanţi ai Poliţiei Locale Bucureşti. Ridicarea,… Mai mult

Stiri

România – pe primul loc în UE la numărul accidentelor mortale de circulație

Marin Pana

România figurează pe primul loc în statistica Eurostat referitoare la numărul accidentelor mortale de circulație în statele membre UE (cele mai recente date au fost… Mai mult