Bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de 6,32 miliarde lei la lunii mai 2015. Suma este echivalentă cu 0,9% din PIB prognozat și provine cam în proporție de două treimi din excedentul bugetelor locale iar aproape tot restul din surplusul înregistrat la bugetul instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii.
Rezultatul execuției bugetare după primele cinci luni este cu peste opt miliarde lei mai bun față de aceeași perioadă a anului trecut, când s-a consemnat un deficit de circa 1,6 miliarde lei sau -0,24% din PIB.
Prin contrast, însă, bugetul de stat a continuat să rămână pe minus, cu un sold negativ de circa 2,12 miliarde lei, respectiv -0,3% din PIB.
Îmbunătățirea rezultatelor finanțelor publice s-a făcut în principal pe calea creșterii încasărilor (+0,7% din PIB) și nu pe cea a reducerii cheltuielilor, care s-au diminuat cu 0,4% din PIB.
În context, merită semnalată reducerea semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile (cu 993 milioane lei sau -22% față de aceeași perioadă din 2014) și majorarea robustă a sumelor alocate pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile (976 milioane lei sau +28% față de aceeași perioadă din 2014).
Din această alăturare rezultă că banii eliberați prin reducerea obligațiilor de plată asumate la creditele luate ar putea fi redistribuiți și amplificați prin finanțare europeană către lucrări de interes public.
Principala nerealizare în execuția bugetară pe 2015 constă în reducere semnificativă (aproximativ un miliarde de lei sau -26% în raport cu aceeași perioadă din anul anterior) a banilor, și așa insuficienți, destinați cheltuielilor de capital, de la 3,85 miliarde lei pe primele cinci luni din 2014 la 2,85 miliarde lei în prima treime a lui 2015.
De reținut excedentul de circa 0,6% din PIB acumulat la nivelul bugetului centralizat al unităților administrativ-teritoriale, date fiind necesitățile stringente ale comunităților locale. Gradul de acoperire de 119% al cheltuielilor efectuate cu veniturile realizate (altminteri în ușoară scădere față de cel înregistrat la finele lunii aprilie) este edificator.
Pe partea celorlalte bugete importante în structura bugetului general consolidat se remarcă gradul relativ scăzut de acoperire a cheltuielilor din veniturile specifice stabilite la bugetul asigurărilor sociale (doar 64% iar restul de 8,28 miliarde lei asigurat prin transferuri de la bugetul de stat, provenite din taxe și impozite pe venit, TVA și accize).
Surprizător și deloc îmbucurător execedentul de aproape o jumătate de miliard de lei înregistrat de Fondul național de asigurări de sănătate. La fel, și cel de 140 milioane lei consemnat la Bugetul asigurărilor pentru șomaj. Asta pentru că nici situația din sistemul sanitar și nici veniturile familiilor de șomeri nu justifică asemenea excedente.
Una peste alta, statul are un excedent aparent bun dar care reflectă mai degrabă o ineficiență în cheltuirea banilor publici. Acest excedent nu ar fi trebuit să existe dacă s-ar fi făcut mai multe investiții, îndeosebi într-o infrastructură aflată în suferință, la fel ca și sănătatea (aparatură, instrumente, furnituri de specialitate și medicamente) sau veniturile celor care nu găsesc de lucru.
Prin urmare, intenția de a reduce taxele, exact într-un moment în care economia se duce spre depășirea potențialului de creștere neinflaționistă, este complet neinspirată.
Nu avem prea mulți bani la buget, unde ne situăm ca venituri la două treimi din media UE raportat la PIB, ci cheltuieli prea mici față de nevoile reale.
