luni

27 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

12 mai, 2014

Ritmul de creștere al exporturilor l-a depășit pe cel al importurilor în primul trimestru din acest an (10,1% față de 9,6%). Cu toate acestea, soldul negativ din comerțul exterior a crescut 3,8% ca urmare a efectului de bază. Pur și simplu, evoluția a fost bună dar nu suficient de bună pentru a reduce decalajul dintre valoarea exporturilor și cea a importurilor.

Pe luna martie, diferența de aproape două procente dintre creșterea exporturilor și cea a importurilor a adus doar o diminuare a deficitului FOB-CIF de la 570,2 milioane euro în 2013 la 551,4 milioane euro în 2014. Asta în condițiile în care volumul total al schimburilor externe a urcat cu circa un miliard de euro, ceea ce arată o racordare tot mai pronunțată a economiei românești la comerțul internațional.

(CLICK PENTRU MĂRIRE)

Din datele prezentate se poate observa cât de sensibil este deficitul comercial la o eventuală creștere a ritmului importurilor peste cel al exporturilor (vezi situația din luna februarie). De asemeni, apare ca evidentă pentru continuarea tendinței de echilibrare a schimburilor comerciale cu exteriorul necesitatea păstrării unui decalaj minim situat cam la două procente între evoluția exporturilor și cea a importurilor.


Gradul de acoperire al importurilor cu exporturi ( calculat în termeni FOB/FOB) calculat pentru primul trimestru al anului a urcat de la 95,4% la 95,8%. Îmbunătățirea a fost suficientă pentru o ușoară diminuare a deficitului comercial transpus în balanța de plăți de la 555,5 milioane euro la 546 milioane euro. Dar insuficientă pentru a preveni expandarea lui în termeni FOB/CIF (atunci când se ține cont de cheltuielile de transport și asigurare până la frontiera proprie) de la 1.077,4 milioane euro la 1.117,9 milioane euro.

Faptul că deficitul comercial pe luna martie s-a apropiat de suma deficitelor pe ianuarie și februarie, nu constituie o surpriză cu o evoluție sezonieră, situație similară și ceva mai bună decât anul trecut. De remarcat că soldul negativ pe total a rezultat în urma unei relații deficitare cu partenerii comerciali din UE (circa 1,4 miliarde euro) și a unui excedent de aproximativ 266 milioane lei cu țările care nu fac parte din UE.

Evoluțiile au fost, însă diametral opuse, cu o diminuare a soldului negativ pe relația UE și cu o reducere a soldului pozitiv pe relația non-UE. Pentru a nu aglomera datele în valori absolute am prezentat simplificat evoluțiile de la un an la altul pe ansamblul primului trimestru. Explicația rezultatului total constă în ponderea semnificativ mai mare, de circa 70%, a comerțului intra-UE în raport cu cele 30% pe segmentul non-UE.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Una peste alta, comerțul exterior a început destul de bine acest an iar rezultatele se încadrează în zona de echilibru macroeconomic vizată de factorii de decizie. Cu toate acestea, trendul de ansamblu pozitiv mai trebuie consolidat. În acest context, avansul de peste zece procente din zona producției industriale apare ca esențial, în condițiile unei revigorări a cererii externe.


Avansul de competitivitate pe piața UE ar trebui însoțit de eforturi pentru păstrarea excedentului pe relația non-UE. Amenințat în prezent de întărirea relativă a leului, stabilizat ca nivel de curs în raport cu euro. Mai ales că dolarul, pornit de la 3,32 lei în ianuarie a coborât la 3,25 lei în martie și deja a consemnat un 3,22 lei în aprilie.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

În privința ponderilor pe categorii de mărfuri exportate, ar fi de remarcat păstrarea la 42,5% a ponderii segmentului de mașini și echipamente de transport, în contrast cu pierderea relativă de viteză a altor produse manufacturate ( de la 34,1% la 32,5% din total). Precum și trecerea pe podium a grupei produselor agroalimentare, băuturilor și tutunului ( cu o majorare procentuală în termen absoluți a sumelor obținute de 36%). Exporturile de combustibili și-au revenit vizibil (+56%) dar rămân sub potențial.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

În termeni absoluți, există numai două domenii în care performanța la export a fost în scădere. Cel al materiilor prime, la care este o vestea e bună, și cel al produselor chimice și conexe, la care declinul industriei autohtone de profil ( mascat de evoluția sectorului industrial în ansamblu) este foarte pronunțat și generează mai mult decât întregul deficit din comerțul exterior (115% pe primul trimestru din acest an).

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: