Nivelul prețurilor din România actualizat pe baza consumului individual efectiv și după rămânerea UE în componența cu 27 de state (post-Brexit) este de 49,7% din media UE, potrivit datelor comunicate de Eurostat.
Doar Bulgaria are prețuri mai mici (47,7%), în timp ce în Polonia (56,4%) și Ungaria (61,3%) sunt consemnate valori mai ridicate în context european.
Pentru referință, menționăm că prețurile maxime din UE pe total consum apar în Luxemburg (143,7% față de media UE), Danemarca (142,6%), Irlanda (134,9%) și Suedia (133,2%). Cele mai mari economii din UE au și nivelurile de preț cele mai apopiate de media Uniunii: Franța (110,6%), Germania (106,8%), Italia (104,4%) și Spania (96,7%).
Explicația situării României sub media UE vine din valorile (deocamdată) relativ reduse consemnate la trei categorii de produse și servicii – educație 29,4%, sănătate 32,9% și întreținerea casei plus utilități 42,7%. Cele mai ridicate prețuri prin raportare la nivelul european se regăsesc la îmbrăcăminte și încălțăminte (81,0%), băuturi alcoolice și tutun (73,9%) și transport (67,4%).
De reținut, potrivit datelor anunțate de Eurostat avem cele mai ieftine alimente (România 64,3%, Polonia 67,1%, Bulgaria 74,0%) și cel mai ieftin transport (România 67,4%, Bulgaria 67,7%, Cehia 76,3%). La care se adaugă cele mai mici prețuri la recreere și cultură (România 57,6%, Bulgaria 59,3%, Polonia 62,6%), precum și la educație (România 29,4%, Bulgaria 31,1%, Polonia 45,9%).
De cinci ori ocupăm poziția secundă: la îmbrăcăminte și încălțăminte, după Bulgaria (76,6%) dar înaintea Ungariei (86,3%), la mobilă (între Bulgaria 49,4% și Ungaria 74,2%), la sănătate (între Bulgaria 31,6% și Cehia 45,6%), la comunicații (după Polonia 45,7%, dar peste Lituania 60,9%) și la restaurante (încadrați de Bulgaria 47,0% și Ungaria 60,6%).
Totodată prindem ultima poziție a podiumului la băuturi alcoolice și tutun ( Bulgaria 61,9%, Ungaria 72,8%, România 73,9%), precum și la întreținerea casei plus utilități ( Bulgaria 35,9%, Polonia 39,8%, România 42,7%).
Una peste alta, puterea noastră de cumpărare este dependentă cel puțin la fel de mult de prețuri ca și de nivelul veniturilor obținute. Ar trebui să reținem că, deși procesul de convergență al prețurilor este inevitabil, va trebui să avem mare grijă de inflație înainte de a marșa sistematic pe creșterea veniturilor.
Deoarece majorarea acestora fără un corespondent în productivitate și competitivitate ne poate trimite în situația Greciei (salariu mediu pe 2018 de 917 euro), aflată cu prețurile la 84,2% din media UE și cu nivelul de trai semnificativ sub cel din Cehia (salariu mediu 873 euro tot în același an), care a păstrat prețurile la doar 67,6% din aceeași medie.
