fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Eurostat confirmă proverbul românesc: Ai carte, ai parte (de serviciu). Legătura dintre educație și ocupare

de Marin Pana , 22.9.2019

România s-a plasat în 2018 pe locul șase în UE între țările UE, din perspectiva procentajului de șomeri pe termen lung (44,1% dintre aceștia au depășit un an de când caută de lucru), după Grecia (70,3%), Slovacia (61,8%), Bulgaria (58,4%), Italia (58,1%) și Belgia (48,7%). Este vorba la noi despre circa 167 de mii de persoane, dintre care 115 mii bărbați și 52 mii femei (cam 70%/30%).

Pentru referință, datele prezentate de Eurostat arată că media UE a fost de 43,0% iar cele mai mici valori s-au consemnat în Suedia (18,6%), Danemarca (21,1%), Finlanda (21,8%) și Luxemburg (24,7%). Șomajul pe termen lung înseamnă o perioadă mai mare de 12 de luni, cu un prag intermediar de analiză la 24 de luni.

(Citiți și: ”Capitalul uman al României și raportul cost/calitate”)

Este o distincție importantă, deoarece România apare cu un procentaj relativ ridicat exact în cazul celor care se află în șomaj pe o perioadă cuprinsă între 12 și 24 de luni. O explicație ar fi și renunțarea ulterioară la a mai căuta de lucru, deoarece încadrarea în categoria de șomer ( implicit în populația activă potrivit clasificărilor statistice) prespune acțiunea de a umbla după o slujbă și de a fi disponibil imediat pentru a o ocupa.

Tehnic vorbind, șomajul pe termen lung are o componentă structurală permanentă, la care se adaugă una ciclică, ce apare în perioadele de recesiune economică.

Persoanele care nu lucrează pentru o perioadă mai îndelungată pierd din abilitățile cerute pe piața muncii și au mai puțini bani de cheltuit, ceea ce conduce la un cerc vicios, cu posibila amplificare în timp a componentei structurale și reducerea ritmului de avans al PIB.

Și la nivelul UE, rata șomajului variază considerabil în funcție de nivelul de educație, tinzând să fie cu atât mai ridicată cu cât nivelul de educație este mai scăzut. În 2018, procentajul persoanelor care nu au găsit de lucru s-a ridicat la 12,5% în cazul celor care au parcurs cel mult ciclul primar de învățământ și doar 3,9% la cei care au avut studii superioare.

Aceast decalaj în funcție de educație s-a amplificat considerabil din 2002 până anul trecut, de la 5,8 puncte procentuale la 8,6 pp. În 2018, decalajul amintit a atins nivelurile cele mai mari în Slovacia (24,8 pp), Lituania (16,4 pp) și Letonia (13,3 pp), adică în țări din fostul bloc socialist aflate pe calea recuperării decalajelor de dezvoltare, la polul opus fiind situate Cipru și Portugalia ( fiecare cu 2,2 pp).

Dacă nu aveam acces liber la piața europeană a muncii, situația ar fi fost mult mai gravă

De reținut, dat fiind numărul foarte mare de români plecați la lucru în străinătate, marea majoritate cu nivel scăzut sau mediu de educație, statistica referitoare la țara noastră ar fi arătat cu mult mai rău în cazul în care nu am fi aderat la piața unică, ceea ce a permis și libera circulație a forței de muncă.

Reamintim că România conduce detașat în UE la ponderea populației în vârstă de muncă (20 ani – 64 de ani) plecată din țară, cu nu mai puțin de 21,4% (vă dați seama care ar fi statistica referitoare la șomaj dacă nu exista acest fenomen !) proporție semnificativ mai mare decât în state precum Croația (15,4%), Lituania (14,5%), Portugalia (13,6%) sau Bulgaria (13,3%).

În fine, dacă ne referim la situația celor rămași în țară, datele INS arată că din rândul populaţiei inactive în vârstă de 15-74 ani consemnate pentru anul 2018 (5.858,9 mii persoane), 237,7 mii persoane făceau parte din forţa de muncă potenţială adiţională, dintre care 234,4 mii persoane erau disponibile să înceapă lucrul, dar nu căutau un loc de muncă.

Cu alte cuvinte, dacă punem cap la cap aceste situații, de la cei care nu găsesc un loc de muncă și până la cei care nu își mai bat capul cu așa ceva, deși declară că ar lucra dacă ar avea unde, există un important potențial uman nevalorificat în cadrul proceselor de producție ( nivelul de educație fiind un factor determinant în acest sens).

Cu efecte tot mai dăunătoare pentru creșterea economică din viitorul imediat. Ne facem datoria să atragem atenția că, potrivit analizei făcute de CNSP referitoare la evoluția PIB potențial, contribuția factorului muncă se va reduce de la 0,9 puncte procentuale în 2018 până la ZERO puncte procentuale la orizontul anului 2021.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 22.9.2019

Lăsați un comentariu


Europa

Giuseppe Conte, premierul Italiei: Întregul edificiu european riscă să îşi piardă raţiunea de a fi

Iulian Soare

Întregul edificiu european riscă să îşi ”piardă raţiunea de a fi” dacă Uniunea Europeană va comite ”erori tragice” în faţa pandemiei de coronavirus, a declarat… Mai mult

Stiri

Spitalul militar destinat pacienţilor cu Covid-19 este operațional

Razvan Diaconu

Spitalul de campanie ridicat de armată în incinta Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie ”Ana Aslan” din Otopeni este operațional și pregătit să primească cazurile… Mai mult

Stiri

Virgil Popescu: Companiile din industria auto s-au reunit într-un grup de lucru pentru producerea în țară a ventilatoarelor necesare cazurilor critice de îmbolnăvire cu Covid-19

Vladimir Ionescu

Producătorii din industria auto din România au format un grup care lucrează pentru implementarea unui proiect privind producţia în România de ventilatoare mecanice necesare sistemului… Mai mult

Stiri

INACO: Ghidul surselor de finanțare pentru companii în timpul crizei Covid-19

Vladimir Ionescu

Un sondaj Best Jobs arată că peste 50% dintre angajatorii români au planuri să își continue afacerile, în ciuda agravării pandemiei de coronavirus. În acest… Mai mult

Stiri

Bilanț: 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 pe teritoriul României

Vladimir Ionescu

În ultimele 24 de ore (vineri-sâmbătă), 160 de noi cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19 au fost identificate la nivel național, se arată în comunicatul transmis… Mai mult

Stiri

PSD, atac la ministrul Finanțelor: De amânarea ratelor beneficiază doar băncile. Florin Cîțu: Într-o economie nu există nimic gratuit

Razvan Diaconu

PSD consideră că băncile sunt avantajate de către ordonanţa de urgentă privind amânarea ratelor cu până la nouă luni, adoptată joi de Guvern. Social-democrații susțin… Mai mult

Europa

Cum a ajuns New York centrul infectărilor cu coronavirus din SUA

Vladimir Ionescu

Aproape jumătate dintre cazurile confirmate de Covid-19 din SUA, circa 45.900 vineri, sunt în statul New York. Numărul mare de locuitori (19,5 milioane de persoane),… Mai mult