Creditele pe care UE se pregătește să le acceseze pentru a finanța Planul de Recuperare al UE vor trebui rambursate de următoarele generații, deci tinerii trebuie consultați în legătură cu modul în care urmează să fie investiți acești bani.
Aceasta este premisa de la care pleacă cea de-a opta ediție a Forumului Eurosfat – o săptămână de dezbateri online, organizate între 12 și 16 octombrie, pe tema viitorului Europei în concordanță cu prioritățile Planului de Recuperare al UE: reziliență, digitalizare și pactul verde.
Evenimentul este realizat cu sprijinul și sub patronajul președintelui Parlamentului European, David Sassoli, Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Președinției Germaniei la Consiliul Uniuniii Europene.
Sesiunea de deschidere de luni, cu titlul ”Next Generation EU: un plan pentru următoarea generație?”, a avut între speakeri pe Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din Parlamentul European, pe Ambasadorul german Cord Meier-Klodt, pe Istvan Jakab, șef al Reprezentanței Comisiei Europene în România, pe Cristina Buzașu, Consilier de Stat pentru Afaceri Europene al Guvernului României, și pe europarlamentarii Siegfried Mureșan, vicepreședinte PPE, Dragoș Pîslaru (Renew Europe) și Victor Negrescu (S&D).
Cele mai importante mesaje transmise de aceștia:
Dacian Cioloș: E important să investim cu efect pozitiv pe termen lung
Pentru a finanța Planul de Revenire, UE se împrumută pentru 30 de ani- e prima dată când UE face asta, iar statele membre își asumă să lucreze colectiv. Acești bani vor trebui rambursați de cei care azi sunt tineri, e important deci să investim cu efect pozitiv pe termen lung.
E nevoie de o transformare profundă, de modernizarea economiei europene, ținând cont că resursele nu sunt inepuizabile, că nu putem continua cu emisiile de carbon… Această relansare trebuie construită pe baze noi, nu vom putea reveni la aceeași situație ca înainte de criză, ci trebuie să vedem cum va arăta economia în viitor.
Din punctul de vedere al Parlamentului European, planul e o propunere foarte bună, dar nu completă. Trebuie să ne asigurăm că banii se folosesc în interesul public și nu sunt deturnați. PE solicită ca cheltuirea fondurilor să fie legată de un mecanism de condiționalitate.
Apoi, costurile creditului UE nu trebuie acoperite prin creșterea contribuțiilor naționale, ci trebuie să punem în aplicare noi resurse proprii, care să acopere aceste costuri. Bugetul alocat de 70 mld euro va fi absorbit în funcție de plan.
Până în primăvara anului viitor, e important să gândim felul în care România se angajează să cheltuiască acești bani, să avem o viziune cum transformăm economia.
Cord Meier-Klodt – 7 direcții pentru a crește unitatea Europei
Ce cred eu că avem de făcut pentru a crește unitatea Europei:
- Nu putem avea succes pe termen lung în raport cu rivalii, cu oponenții fără unitate. Tehnologia ajută, dar fără unitate nu se poate
- Sunt 2 tipuri de state în UE- mici și cele care încă nu au înțeles că sunt mici. Nimeni nu are monopol, fiecare contează și fiecare trebuie să contribuie la soluții. Acum e momentul ca țările mai mici să se facă auzite, să ajute la crearea compromisurilor.
- Să nu facem nimic contra interesului comun european
- Valorile de bază ale UE nu sunt de negociat, trebuie să prezervăm acest numitor comun și să nu avem standarde duble. Avem discuția asta cu respectarea statului de drept, vom avea un nou regim, al rapoartelor anuale pentru întreaga Uniune
- Nu trebuie să intrăm în panică atunci când durează să ajungem la compromis sau când acesta nu este perfect
- Dacă toți suntem nemulțumiți, putem vorbi de un succes, dacă doar unii sunt nemulțumiți atunci avem o problemă. Toți trebuie să facă o concesie.
- Când se poate, divergențele trebuie rezolvate ca în familie, nu în piața publică. Vrem să implicăm populația, dar sunt și probleme mai dificile, care trebuie rezolvate în familie.
Dacă respectăm aceste idei vom avea succes, inclusiv cu detaliile Planului de revenire, dar și cu Pactul pe migratie, cu Schengen, cu extinderea UE, politica externă a UE și altele.
Istvan Jakab: 57% din banii NextGenEU merg către tranziția verde și cea digitală
NextGenEu, care pune accent pe redresare, se va concretiza prin actualul exercițiu extraordinar propus de Comisia Europeană, care va împrumuta bani pe care îi va redistribui către statele membre.
Planurile naționale se vor discuta cu Comisia, se vor aproba și vor fi puse în aplicare, cu componente importante: tranziția verde și digitală. Vor exista dezbateri publice.
Tranziția verde- CE a propus ca 37% din finanțarea NextGenEU să meargă pentru tranziția verde. Tinerii sunt suporteri ai tranziției verzi și vor ajuta la atingerea acestor ținte.
Tranziția digitală, la fel de importantă. 20% din anvelopa financiară va fi cheltuită pe prioritatea digitală, unde se regăsesc multe direcții importante pentru România.
Cristina Buzașu: Fondurile nu se dau cadou, trebuie să știm ce proiecte promovăm
Criza aduce și oportunități – avem o șansă istorică în beneficiul tinerei generații și vom putea canaliza resurse importante pentru reforme și investiții.
Pandemia a demonstat că UE este eficientă dacă e solidară. Pentru România este o oprtuniate fără precedent, avem la disppziție fonduri însemnate pentru a finanța proiecte esențiale pentru dezvoltare. E important de știut: fondurile nu se dau cadou, trebuie să știm ce proiecte susținem și promovăm. Suntem conștienți că nu trebuie ratată această oportunitate.
Primul draft al PNRR va fi gata la sfârșitul lunii, iar conectivitatea, digitalizarea, tranziția verde vor fi priorități principale ale acestui plan. Infrastructura de transport- coloana vertebrală a dezvoltării- va avea rol central în PNRR, la fel și energia.
Guvernul vrea înlocuirea mecanismului de creștere prin consum cu creșterea prin investiții. Vrem reforma sistemului de educație și urmărim reducerea abandonului și a aglomerației în clase.
Siegfried Mureșan- Fondurile se constituie prin îndatorare, deci e important să investim bine
Planul UE s-a născut în primăvară, însăși decizia Uniunii este un semnal bun pentru tineri. Să fim cinstiți, tinerii sunt cei care beneficiază cel mai mult de integrare.
Comportamentul nostru s-a schimbat în pandemie și este clar că nu va exista o revenire a economiei la ziua dinainte de pandemie, de accea punem accent pe modernizare.
Parlamentul European propune 6 direcții de a folosi acești bani. Nu vă uitați doar la pilonul Tineret, vom aloca bani și din ceilalți piloni pentru proiecte de care vor beneficia tinerii. În PNRR vom avea, de exemplu, 300 mil euro pentru companii conduse de tineri.
Parlamentul propune prelungirea duratei de viață a instrumentului NextGen UE, de la 3 la 4 ani. Propunem creșterea ratei de prefinanțare, de la 10 la 20%.
Mai trebuie să fim atenți să nu alocăm bani în zone în care nu putem absorbi.
E important ca banii să fie bine folosiți- fondurile se constituie prin îndatorare și e important să investim bine ca să putem restitui ușor creditele.
Dragoș Pîslaru: Construim o Europă pentru generațiile viitoare
Este un moment de cotitură, iar cheia de interpretare e aceea de a contrui o Europă pentru generațiile viitoare. Vreau ca România să se ralieze acestei inițiative, iar sumele să fie cheltuite având tinerii în minte. Repet, cheia ar trebui să fie noua generație, să fie invitați în discuție, la procesul decizional, la consultare masivă în elaborarea PNRR.
Trebuie să ne concentrăm pe copii- deci accent pe sănătate, educație, nutriție. Copii și tinerii au fost între cele mai lovite generații în pandemie: obstacole în educație, în obținerea unui loc de muncă.
Trebuie să reparăm lucruri ce nu s-au făcut de 30 de ani, dar avem nevoie să ne uităm în viitor, adică spre tineri.
Victor Negrescu – Trebuie o dezbatere amplă pe PNRR, nu să auzim că s-a făcut
Primul care a lansat ideea unui fond de revenire a fost premierul spaniol, membru S&D… Am văzut propunerea inițială a Comisiei, în care tineretul nu era tratat corespunzător. Vorbim de mediu, dar unii din Parlamentul European nu au votat ținta mai ambițioasă propusă… Parlamentul mai cere mai mulți bani pentru programe de tineret, pentru Erasmus, dar Consiliul și România văd că nu au avut un răspuns pozitiv.
Cred că trebuie o dezbatere amplă pe PNRR, nu să auzim că e făcut. Avem nevoie de schimbări structurale, de abordare coerentă, de răspunsuri concrete și mai puțină politică.
