Care sunt riscurile și beneficiile tranziției ecologice pentru România, la nivel național, dar și local? Pe de altă parte, cum poate fi implementat Pactul Ecologic European (Green Deal) astfel încât nicio regiune să nu rămână în urmă din punct de vedere social și economic?
Acestea au fost principalele întrebări la care au încercat să ofere un răspuns participanții la dezbaterea „Pactul Ecologic European: cum să asigurăm o tranziție echitabilă pentru cei vulnerabili?”, organizată marți, în cadrul evenimentului Eurosfat.
Evenimentul este realizat cu sprijinul și sub patronajul președintelui Parlamentului European, David Sassoli, Reprezentanței Comisiei Europene în România și al Președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.
Seakerii acestei sesiuni au fost: Juliane Schulte – Președinte, Fundația Friedrich Ebert, Lara Tassan Zanin – Director, Banca Europeană de Investiții în România, Nicolae Ștefănuță – europarlamentar USR Plus, Benedek Javor – șef al reprezentanței orașului Budapesta la Bruxelles, Mariusz Skiba – viceprimar Katowice, Petru Dandea – vicepreședinte cartel Alfa. Iată principalele declarații.
Juliane Schulte: Trebuie analizat foarte serios impactul tranziției către economie verde
În ultimii ani, chestiunea schimbărilor climatice a devenit proeminentă. Șefa Comisiei Europene a creat acest Green Deal, pe care l-a lansat după ce a preluat conducerea Comisiei.
Fondul pentru revenire și redresare se numește redresare verde, tocmai pentru că punem accent pe redresare ecologică. Multe regiuni din Europa se bazează încă pe combustibili fosibili.
Tranziția către o economie verde va avea și consecințe dramatice, de aceea trebuie să existe o tranziție echitabilă. Acest fond pentru tranziție echitabilă include și România. Trebuie să se poarte discuții despre impactul către o economie verde și ce poate face România pentru ca aceste schimbări să nu aibă un efect negativ.
Nicolae Ștefănuță: Tranziția serioasă se face cu bani mulți
Planul ecologic european și mecanismul tranziției echitabile, ca orice nouă schimbare de paradigmă, poate genera frică, și scepticism, și necunoaștere. Din acest punct de vedere, România nu trebuie să fie o frână în calea planului verde, ci un câștigător al acestuia.
Planul verde european nu este un mecanism de a închide fabrici, uzine, ci de a reduce emisiile cu efect de seră. Nu doar închizând anumite industrii facem acest lucru, ci lucrând la resurse regenerabile, lucrând la plantări în orașe, la împăduriri. Totodată, trebuie să încurajăm reușita traziției echitabile în zonele dependente de cărbune. Trebuie să lucrăm la îmbunătățirea anvelopării, clădirile neanvelopate generând gaze cu efect de seră. Totodată, trebuie retehnologizat materialul poluant din transportul în comun.
Tranziția serioasă se face cu bani mulți. Comisia Europeană a alocat României 80 de miliarde de euro, dar acești bani vor fi atrași doar dacă avem capacitate administrativă. Trebuie să ținem cont că Green Deal este un adevărat plan Marshall de care nu vom mai putea beneficia prea curând. În actualul context european, multe țări UE spun că nu își mai permit să piardă bani, deoarece multe programe nu au condus la o adevărată schimbare. S-au plătit niște facturi și nu s-au creat locuri de muncă.
Lara Tassan Zanin: România ratează proiecte autentic verzi
Banca Europeană pentru Investiții (BEI), ce va deveni Banca pentru Schimbări Climatice, acordă României finanțări de circa un miliard de euro, în fiecare an. În România, țară în care ne aflăm de 30 de ani, avem cel mai mare birou din Europa, cu 35 de experți. De anul trecut, colaborăm cu Ministerul de Finanțe de aici pentru a construi un portofoliu de proiecte verzi. Banii nu vin însă automat, până când nu sunt proiecte mature gata să fie finanțate.
România are alocat un buget în acest sens, dar ratează o serie de proiecte autentic verzi. Pentru a nu se mai întâmpla acest lucru e nevoie de voință politică.
În loc să te bazezi pe cărbune pentru a genera energie electrică, poți folosi energie eoliană, însă tranziția ridică o serie de provocări. În primul rând, trebuie să te asiguri că vei genera tot atâta energie ca înainte. Pe de altă parte, parcurile eoliene nu au nevoie de multă forță de muncă, ceea ce ridică problema pierderii locurilor de muncă.
Trebuie lucrat împreună cu autoritățile pentru a trece de la aceste sectoate cu consum intensiv spre segmente mai verzi. Mulți oameni vor trebui să învețe noi competențe și să lucreze în alte sectoare. Până acum, România a ratat această abordare. Fonduri pentru tranziția către o economie verde există.
BEI oferă finanțări pentru transport public, împăduriri și eficiența energetică a clădirilor. Însă avem nevoie de entități care înțeleg provocarea și de lucru în echipă, pentru a face ca aceste planuri de tranziție să fucționeze.
Mariusz Skiba: Planul de tranziție trebuie să țină cont și de nevoile locale
Katowice este o metropolă importantă din Polonia. Premisa Green Deal-ului este corectă, acest pact trebuie implementat, dar e nevoie de o anumită strategie și de resurse. Schimbările climatice sunt o amenințare exitențială pentru Europa. Este nevoie de un nou model de creștere pentru a reduce poluarea și a păstra biodiversitatea. E nevoie de investiții pentru a finanța această tranziție care să fie echitabilă și inclusivă. Uniunea Europeană oferă spirjin financiar pentru a îi ajuta pe cei care sunt cei mai afectați de aceste schimbări să treacă la o economie mai verde. Pentru a folosi aceste fonduri, condițiile de transparență trebuie respectate. Planul de tranziție trebuie să țină cont și de nevoile locale, de nevoile cetățenilor. Trebuie pregătite de pe acum aceste investiții.
Katowice este un oraș puternic dezvoltat industrial, ce s-a bucurat de o creștere rapidă și a ajuns la o populație de circa 2 milioane de locuitori. Aici am pus accentul pe păstrarea tradițiilor. Eforturile noaste au fost apreciate de UNESCO și am intrat în acest patrimoniu alături de 30 alte orașe din lume. Orientarea noastră a avut și impact asupra pieței muncii. Avem o rată a șomajului de 1% în pandemie, ceea ce e foarte puțin. Un alt pilon al planului de acțiune al Katowice este un green deal local pe care l-am lansat recent. Cooperăm cu instituții regionale pentru a lupta împreună împotriva poluării atmosferice. În 2019, am cheltuit un milion de euro granturi pentru atenuarea poluării din termoficare, iar în 2020 vom cheltui tot un milion de euro în acest scop. Vrem ca orașul să devină mai verde și să transformăm provocările în oportunități.
Benedek Javor: Planurile eșuează dacă nu au legătură cu realitatea din teren
Pe termen lung, competitivitatea orașelor va consta într-o rapidă decarbonizare și transformare a economiei într-un sistem neutru din punct de vedere climatic. Cei care rămân în urmă vor pierde competititivitatea, în concertul acesta global. Sectoarele economice care nu vor fi la același nivel vor dispărea.
Totodată, trebuie ținut cont că schimbarea climatică nu lovește în mod egal toate regiunile sociale. Există regiuni carbonifere unde e nevoie de ajutor mai mare din partea Comisiei Europene. Pe de altă parte, 70% din emisiile de carbon de la nivel european provin din orașe, deci dacă Europa vrea să atenueze nivelul emisiilor până în 2030 și să ajungă la neutralitate până în 2050 atunci trebuie cooperat cu orașele. Trebuie oferite stimulete și pârghii pentru administrațiile urbane și municipale în acest sens. De exemplu, în Ungaria nu există comunicare între guvern și primării. Guvernul pregătește planul de reziliență fără să consulte primăriile, iar proiectele riscă să nu aibă succes. Dacă planurile ignoră orașele există riscul să eșueze, pentru că nu au legătură cu realitatea din teren.
Petru Dandea: Ne temem că România nu va putea atrage sumele alocate
Noi susținem nu un Green Deal, ci un Social Deal. Acest green deal trebuie să fie acompaniat de măsuri sociale care să permită celor care vin din zonele afectate de restructurare să se adapteze. Ne temem că România, care are o capacitate relativ redusă de absorbție, nu va putea atrage aceste sume ce finanțează înverzirea economiei. Noi suntem gata să oferim o mână de sprijin guvernului pentru ca această capacitate de reformare să poată crește.
Traversăm cea mai mare criză economică și socială, generată de criza de sănătate și trebuie să o folosim ca pe o oportunitate de reformare profundă. Acest capitalism neoliberal bazat pe consum nesustenabil la nivel de resurse, dar și individual, trebuie modificat. Cuvântul cheie pentru generarea bunăstării nu este competiția ci cooperarea. Noi suntem interesați ca în acest proces de transformare nimeni să nu fie lăsat în urmă. E clar că procesul de transformare sustenabilă nu poate fi făcut dacă nu implicăm societatea ca întreg.
