Europa – cu ochii pe alegerile din Germania. Combinațiile pe care ar putea conta Merkel

Alegătorii germani sunt chemați la 22 septembrie la urne pentru a-și alege reprezentanții în Parlament, într-un scrutin legislativ de o importanță decisivă atât pentru Germania, cât și pentru Uniunea Europeană.

În acest moment, sondajele arată că Angela Merkel are toate șansele să obțină un nou mandat de cancelar, însă amploarea victoriei și componența coaliției pe care ar putea să o formeze după alegerile din 22 septembrie vor avea consecințe determinante asupra Europei, în condițiile în care Germania este prima economie din zona euro și Berlinul are de cele mai multe ori un cuvânt greu de spus în luarea deciziilor de la Bruxelles.

În plus, Bundestagul se pronunță prin vot în legătură cu fiecare noi ajutor prin Mecanismul European de Stabilitate, astfel că, analiștii notează că noua coaliție guvernamentală care va fi formată după alegerile din 22 septembrie va da tonul viitoarei orientări în Europa și în zona euro.

Majoritatea partidelor aflate în cursa electoral evită însă problemele europene în campania electorală, considerate subiecte nepopulare, în condițiile în care Berlinul finanțează cu generozitate țările aflate în dificultate din zona euro.

Care sunt șansele partidelor aflate în cursa electorală

• Uniunea Creștin-Democrată (CDU) și Uniunea Creștin-Socială (CSU) conduc în sondaje, ajutate și de popularitatea cancelarului Angela Merkel. Cele mai recente sondaje arată că ar putea obține între 40% și 42% din voturi, față de 33,8% la alegerile din 2009.
• Un scor de peste 40% ar fi o premieră după 1994. În orice caz, CDU/CSU vor avea rol de “pivot” în viitoarea coaliție și, dacă situația va rămâne după alegeri neschimbată, Angela Merkel are fără probleme un nou mandat de cancelar.
• Partidul Social-Democrat (SPD) rămâne pe poziția a doua în intențiile de vot, însă experții consideră că la alegerile din 22 septembrie are șanse să-și îmbunătățească scorul de 22% obținut în 2009, cel mai mic de după război.
• Candidatul SPD pentru funcția de cancelar Peer Steinbrück, fost ministru de finanțe în guvernul condus de Merkel (2005-2009) nu reușește însă să convingă. Sondajele îi acordă doar între 24% și 28% în intențiile de vot.
• Programul său, favorabil eurobondurilor și taxării persoanelor bogate, adesea influențat de programul președintelui francez, socialistul Francois Hollande, este considerat de experți “prea de stânga” și nu reușește să atragă electoratul tradițional al SPD.
• Verzii ar putea fi marii învingători ai alegerilor din septembrie, scrie La Tribune. În 2009, formațiunea a obținut un scor istoric – 10,7% din voturile alegătorilor. De atunci, Verzii și-au continuat ascensiunea, câștigând electoratul din clasa de mijloc. În sondaje, sunt creditați cu 13-15% din intențiile de vot.
• Partidul Liberal (FDP) a fost marele învingător în alegerile din 2009, cu un scor record de 14,6% din voturi. O campanie foarte agresivă, în care liberalii au cerut scăderea masivă a impozitelor, a cucerit o parte a electoratului. În prezent aliat al Uniunii CDU/CSU, FDP a fost nevoit să revină asupra promisiunilor, în fața realităților rezultate din faptul că se află la guvernare.
• În consecință, liberalii au înregistrat un declin în sondaje și deocamdată nu au certitudinea că vor intra în Parlament în urma alegerilor din 22 septembrie, intențiile de vot acordându-le între 4 și 5% din intențiile de vot, sub pragul de 5% necesar pentru a obține locul în Legislativ.
• Die Linke, partidul de stânga care regrupează fostul partid unic din fosta RDG și disidenții de stânga ai SPD din Vest, a realizat în 2009 un scor de 11,9%. La alegerile din septembrie va înregistra un declin considerabil, sondajele acordându-i doar între 6 și 9% din intențiile de vot.
• Printre celelalte partide, extrema-dreaptă rămâne divizată și are șanse reduse să obțină un scor important în afara voturilor care vor veni mai mult ca sigur din fiefurile tradiționale din est. Astfel, Partidul Piraților, care susține libertatea pe internet, a avut un moment de glorie între 2011 și 2012, obținând mai multe locuri în parlamentele regionale. O vreme, a fost creditat cu 12% din intențiile de vot, însă lipsa de consistență a programului electoral a determinat o scădere în sondaje, care îi acordă în prezent doar 3% din voturi, apropiat de cel din 2009, astfel că formațiunea nu are șanse să intre în Bundestag.
• În fine, partidul eurosceptic Alternative für Deutschland (AfD), înființat în luna mai și lansat cu o amplă acoperire mediatică de economiști și șefi de companii, susține un program de ieșire a Germaniei din zona euro.
• Un sondaj realizat ulterior după lansare, arăta că 23% dintre germani ar putea vota pentru această formațiune, însă noul partid nu a reușit să convingă, în condițiile în care politica europeană promovată de cancelarul Angela Merkel s-a bucurat de susținere în rândul alegătorilor. În plus, programul AfD este lipsit de claritate în ceea ce privește modalitățile și consecințele abandonării euro de către Germania, astfel că formațiunea este creditată în prezent cu 2%-3% în sondaje și are șanse minime să intre în Bundestag în septembrie.

Ce coaliții sunt posibile

• Potrivit experților, posibilele coaliții în urma alegerilor din septembrie vor fi determinate de două elemente: avansul Uniunii CDU/CSU și imposibilitatea unei coaliții a tuturor partidelor de stânga, care să regrupeze Verzii, SPD și Die Linke, din cauza respingerii față de aceasta din urmă.
• Un element determinant va fi însă dacă FDP va intra sau nu în Parlament, iar, în funcție de acesta, La Tribune avansează cinci scenarii, mai mult sau mai puțin credibile.
• Primul are în vedere o mare coaliție. Dacă FDP nu intră în Parlament, Uniunea Creștin-Democrată nu va putea guverna singură, însă, de asemenea, o alianță SPD-Verzi riscă să nu-și asigure majoritatea absolută în Parlament. Iar cum cele două partide resping o alianță cu Die Linke, apare opțiunea unei alianțe între CDU și SPD, cum s-a mai întâmplat în 1996 și în 2005.
• Această “mare coaliție” condusă de Angela Merkel va fi însă mai “dezechilibrată” decât în 2005, când cele două partide au obținut un scor aproape egal la alegeri. O astfel de coaliție înseamnă, în egală măsură, poziții diferite în ceea ce privește politica europeană, notează experții.
• Cel de-al doilea scenariu are în vedere reconfirmarea actualei coaliții de la Berlin. Dacă FDP intră în Bundestag, actuala coaliție formată de CDU/CSU și FDP ar putea depăși forțele de stânga. Va trebui însă ca scorul celor două partide de dreapta să fie mai bun decât arată sondajele, ceea nu este imposibil, în condițiile în care liberalii au mai fost subestimați în sondaje. În acest caz, Angela Merkel și-ar consolida poziția și ar continua să mențină politica unei “austerități cu măsură” pe plan european.
• Cel de-al treilea scenariu privește un rezultat bun al Verzilor la alegerile din septembrie. Angela Merkel ar fi tentată de mai mulți ani de ideea unei alianțe cu Verzii, care i-ar oferi mai multe avantaje: modernizarea imaginii și renunțarea la tradiționala alianță cu SPD.
• Astfel de alianțe au funcționat deja la nivel municipal și sau al landurilor și nu fără succes. Se poate imagina o coaliție între Verzi și Uniune, sau chiar și cu liberalii, dacă actuala coaliție nu obține majoritatea. O astfel de coaliție a fost posibilă în 2009 și 2012 în Saarland, reamintește La Tribune. În acest moment, Verzii resping oficial această idee, mai ales că programul lor este puțin compatibil cu cel al Uniunii, însă rezultatul alegerilor ar putea schimba decizia ecologiștilor germani.
• Cel de-al patrulea scenariu pleacă de la victorie a stângii în alegerile de luna viitoare. Refuzând alianța cu Die Linke, Verzii și SPD au în vedere în acest moment doar o coaliție între cele două formațiuni, ceea ce ar înseamna refacerea coaliției care a guvernat între 1998 și 2005. Atât ecologiștii, cât și socialiștii vor trebui să facă o campanie excepțională, pentru a schimba tendințele din sondaje și a progresa, astfel încât să obțină majoritatea absolută. Tendința în sondaje nu le este însă favorabilă în acest moment, iar o astfel de coaliție ar fi o adevărată surpriză.
• Ultimul scenariu are în vedere o coaliție largă a stângii în urma alegerilor. Cele trei partide de stânga ar putea obține majoritatea în Bundestag la 22 septembrie dacă liberalii nu intră în Parlament.
• Dacă SPD și Verzii doresc într-adevăr să-i “sufle” Angelei Merkel cel de-al treilea mandat de cancelar, se pot alia cu Die Linke, în pofida promisiunilor făcute electoratului lor tradițional. Experții consideră însă că aceasta ar fi un “șoc”, iar administrarea unei astfel de coaliții ar fi imposibilă, în condițiile în care programele cele trei sunt total diferite.