Europa se teme că Germania repetă greșeala de a se apropia de China, așa cum a făcut-o și cu Rusia

Pe măsură ce Xi Jinping intră în cel de-al treilea său mandat de cinci ani în fruntea Chinei, cresc temerile în Europa că Germania va repeta greșeala pe care a făcut-o apropiindu-se prea mult de Rusia.

De la cursa pentru supremația tehnologiei până la potențiale conflicte armate dintre Beijing și Washington, Europa are puține motive să sărbătorească dominația lui Xi Jinping, cel mai puternic lider al Chinei de la Mao.

Starea de spirit s-a schimbat atât de dramatic încât liderii europeni au tras săptămâna trecută un semnal de alarmă cu privire la amenințarea strategică pe care o reprezintă China pentru Occident. O analiză Politico arată că din UE dispare orice bunăvoință a existat pe vremuri în ceea ce privește colaborarea comercială sau climatică.

Relația Europei cu China s-a deteriorat

„Sub conducerea lui Xi, relația Europei cu China s-a deteriorat. Cu Xi, China s-a schimbat, nu Europa. Dar europenii se adaptează acum la noua realitate”, afirmă Janka Oertel, director pentru Asia la Consiliul European pentru Relații Externe.

În parte, trezirea Europei este un răspuns la actele brutale de represiune internă ale Chinei, la asertivitatea sa regională și la diplomația agresivă.

Dar mai mult decât orice, alianța strategică a Chinei cu Rusia – pe fondul războiului lui Vladimir Putin din Ucraina – este cea ce determină o regândire urgentă a relației cu Beijin.

O teorie pentru reticența lui Xi de a condamna invazia Ucrainei

Deși Xi Jinping nu a oferit Rusiei asistență militară, sprijinul economic și politic tacit este clar. O teorie pentru reticența lui Xi de a condamna invazia Ucrainei este ambiția Chinei de a aduce Taiwan sub controlul direct al Beijing.

Ambasadorul Germaniei la UE, Michael Clauss, fost reprezentant principal al Berlinului la Beijing, a declarat săptămâna trecută: „Ne mișcăm într-o spirală descendentă? Multe vor depinde de următorii pași ai Chinei, mai ales când vine vorba de relațiile cu Rusia și Taiwan”.

Planurile lui Xi pentru Taiwan ar fi trecut neobservate dacă cel pe care îl numea cândva cel mai bun prieten al său, Vladimir Putin, nu ar fi trezit Europa cu invazia brutală a Ucrainei. Amploarea celor opt pachete de sancțiuni UE împotriva Rusiei a înregistrat un nivel inimaginabil de decuplare – aproape totală – pentru Europa, chiar dacă aceste măsuri au un impact direct negativ și asupra economiei europene.

Pe de altă parte, Xi Jinping continuă să vorbească despre reunificarea pașnică ca opțiune preferată în cazul Taiwan. În realitate, spațiul pentru pace este mai mic decât oricând.

Armata Chinei a lansat o demonstrație de forță în urma vizitei președintelui Camerei Reprezentanților SUA, Nancy Pelosi, la Taipei, lansând rachete balistice care au zburat deasupra capitalei Taiwan în timp ce desfășura exerciții cu muniție de război în jurul insulei, în ceea ce a fost perceput drept o repetiție pentru o viitoare invazie.

Lituania întreabă Europa: Ne-am păcălit o dată, cu Rusia, vrem să ne păcălim și cu China?

În sălile de consiliu, la conferințele internaționale și în întâlnirile guvernamentale, Taiwan a devenit subiectul principal. Întreprinderile și factorii de decizie europeni se tot întreabă: Cât de curând va pleca China la război? Cum va reacționa Europa din punct de vedere economic? Ce se va întâmpla cu afacerile derulate cu cea de-a doua economie din lume? Vom mai avea acces la microcipuri din Taiwan?

„Cred că politica noastră europeană eșuată în relația cu Rusia ne face pe mulți dintre noi să regândim abordarea față de China”, a declarat ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, pentru Politico. Ne-am păcălit o dată și cred că statele UE nu vor să fie puse din nou în situația de a regreta că au luat drept bună o „putere autoritară”.

La Bruxelles, oficialii europeni încurajează guvernele UE să urmărească angajamente economice mai largi cu Taiwan. În același timp, UE le spune capitalelor să-și reducă dependența de semiconductorii avansați pe care îi produce Taiwan. Aproape 90% dintre cele mai avansate cipuri consumate de Europa provin de la Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC).

Olaf Scholz pare să joace cărțile Angelei Merkel

Oricât de mult ar dori Bruxelles-ul unitate europeană în fața turbulențelor cu China, Berlin, cel puțin, preferă să facă lucrurile în felul său. Până recent, instinctul lui Xi Jinping a fost să se întoarcă către Germania atunci când avea nevoie de Europa de partea lui. Asta a funcționat cel puțin până când Angela Merkel și-a părăsit postul de cancelar.

Cancelarul german Olaf Scholz plănuiește va merge în China la începutul lunii noiembrie, aducând cu el o delegație de afaceri. Asta se întâmplă la doar câteva luni după ce a mers în Japonia, unde a evidențiat nevoia ca întreprinderile să își reducă dependența de Beijing.

Mai mult, este de așteptat ca Olaf Scholz să treacă ”peste capul” a șase dintre ministerele guvernului său și să aprobe ca un gigant de stat al Chinei, Cosco, aă preia o cotă minoritară din portul Hamburg, oraș unde a fost primar.

Poziția lui Olaf Scholz a stârnit uimire la Bruxelles, unde săptămâna trecută le-a spus categoric omologilor săi din UE că nu ar trebui să existe nicio „decuplare” de Beijing.

Partenerii de coaliție ai SPD par să nu fie de acord cu Olaf Scholz

Actuala coaliție de la Berlin emite însă mesaje confuze despre modul în care intenționează să gestioneze relațiile cu Xi Jinping. Apropierea de China nu este o viziune universală la Berlin, mai ales după ce războiul din Ucraina a dezvăluit nebunia de a te baza exclusiv pe legături energetice cu Rusia.

Într-un interviu recent acordat Süddeutsche Zeitung, partenerul de coaliție al lui Olaf Scholz, ministrul de Externe Annalena Baerbock a atacat întreprinderile pentru că își construiesc dependența de China.

„Dependența economică complet bazată pe principiul speranței ne face șantajabili din punct de vedere politic. Sarcina unei economii responsabile – și cu atât mai mult a politicii – este să nu ne permită să revenim într-o situație în care, în câțiva ani, va trebui să salvăm companii chimice și auto cu miliarde de euro doar pentru că s-au făcut dependenți de piața chineză”, a spus Annalena Baerbock.

***