Europa la negru: Evaziune fiscală de un trilion de euro pierderi anual și corupție de 325 de miliarde de euro pe an

Evaziunea fiscală cauzează pierderi Uniunii Europene de circa 1 trilion de euro anual, a spus preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, vineri, când a anunţat că liderii europeni vor discuta problema la un summit luna viitoare, potrivit Reuters.

Hemoragia veniturilor din taxe este echivalentă cu întregul PIB al Spaniei şi depăşeşte cu mult un total de 400 de miliarde de euro care au fost acordate Greciei, Irlandei, Portugaliei şi Ciprului pentru următorii ani.

„Trebuie să profităm de acest moment politic pentru a rezolva această problemă foarte importantă”, a spus Rompuy, care conduce întâlnirea liderilor UE.

„Evaziunea fiscală este nedreaptă faţă de cetăţenii care lucrează din greu şi-şi plătesc impozitele, pentru ca societatea să funcţioneze. Este incorectă faţă de companiile care-şi plătesc taxele, dar nu pot concura cu alţii care nu le plătesc”, a spus el.

Mesajul lui Rompuy şi adăugarea acestui subiect pe agenda summitului de la Bruxelles, din 22 mai, vor creşte presiunea asupra Austriei pentru a se conforma cu restul UE în ceea ce priveşte secretul bancar.

Austria este singurul stat membru UE care nu vrea să semneze regulile europene referitoare la schimbul automat de date ale deţinătorilor de conturi bancare, iar ministrul de finanţe austriac spune că intenţionează să protejeze istoria lungă a Austriei referitoare la secretul bancar.

De altfel, Austria a atacat Marea Britanie în legătură cu spălarea de bani, înaintea reuniunii UE de la Dublin. Ministrul de finanţe austriac, Maria Fekter, a descris Marea Britanie ca find „insula celor binecuvântaţi pentru evaziune fiscală şi spălare de bani”, într-n interviu pentru ziarul austriac Kurier, joi, citat de EUObserver.

Comparând Marea Britanie şi „protectoratele” – micro-statele în care se aplică   legea britanică – cu Ciprul, în ceea ce priveşte găzduirea unor fundaţii şi trusturi secrete, ea a precizat că: „În timp ce cerem abolirea fundaţiilor secrete din Cipru, pentru a elimina spălarea de bani, acelaşi lucru trebuie să-l solicităm şi Marii Britanii”.

Apoi a adăugat: „Vrem o înregistrare de încredere privind Insulele Canalului, dar şi pentru ţări în care se aplică legile britanice, cum ar fi Insulele Cayman , Insulele Virgine sau Gibraltar…Toate acestea sunt zone care sunt paradisuri fiscale pentru unii”.

Corupţia costă ţările UE 323 de miliarde de euro în fiecare an

Corupţia costă ţările membre UE circa 323 de miliarde de euro anual, spune un nou raport, citat de EurActiv, în ciuda imaginii Europei de jucător important în lupta contra acestui fenomen.

Raportul publicat de Hertie School of Governance din Berlin, arată că, de fapt, costurile reale ale corupţiei sunt cu mult mai mari decât de estima iniţial, la circa 100 de miliarde de euro.

Studiul arată că există o corelaţie între ratele corupţiei şi deficitele bugetare din UE, în special din Italia şi Grecia.

Nivelul corupţiei a fost calculat luând Danermarca, ţara considerată cel mai puţin coruptă din UE, ca punct de referinţă pentru a estima pierderile totale suferite de ţările UE în general.

„Este scandalos că cifrele sunt mult mai mari decât cele anterioare”, spune europarlamentarul german Jens Geier, din partea socialiştilor şi democraţilor, care face parte din comisia de buget a Parlamentului European.

„Cifrele anterioare erau în jur de 100 de milioane de euro, dar acum este vorba despre o valoare de trei ori mai mare, ceea ce arată cu adevărat că fenomenul corupţiei şi comportamentul fraudulos sunt o problemă masivă a statelor membre ale UE”, a spus el pentru sursa citată.

Costurile estimate ale corupţiei citate în raport ajung la aproape o treime din bugetul UE propus pentru perioada 2014-2020.

Cele mai corupte ţări din raport sunt Slovacia România, Italia, Letonia, Ungaria şi Grecia.

Studiul corelează coupţia din guvern cu nivelele scăzute ale colectării taxelor şi impozitelor şi cu deficitele bugetare – toate pot explica actualul climat economic din Grecia şi Italia.

Alina Mungiu-Pippidi, profersor la Hertie School şi autor al raportului, spune că sumele indică faptul că instituţiile UE s-ar putea să fi subestimat costurile corupţiei. „Aşa cum se poate vedea în raport, unele dintre consecinţele majore ale corupţiei sunt problemele economice, care sunt legate de colectarea de taxe şi deficitele bugetare mari”, a spus ea, întro conferinţă la Parlamentul European.

Studiul german mai pune sub semnul întrebării credinţele legate de impactul pozitiv asupra nivelului corupţiei obţinut prin aderarea la UE.

Spania, Grecia şi Italia arată în mod clar o regresie în indexul corupţiei, în ciuda faptului că sunt membri ai UE de foarte mult timp. „Într-adevăr europenizarea ajută la o mai bună guvernare? Ei bine, Italia şi Grecia au regresat la acest capitol foarte mult, în ultimii ani. Aşa că se pare că nu i-a îmbunătăţit guvernarea”, spune Pippidi.

Vorbitorii la acest eveniment au subliniat şi gravitatea situaţiei bazată pe aceste noi date, care relevă o problemă mult mai mare decât se credea până acum în ceea ce priveşte corupţia în statele membre.

Potrivit lui Mungiu-Pippidi, „acesta este doar vârful icebergului. Vor mai fi date publicităţii şi alte cifre. Acesta este doar începutul”.