Analiză

Rețetă: Cum îți majorezi deficitul de 5 ori în 3 ani fără să construiești nimic de anvergură

Deficitul bugetului general consolidat pe primele nouă luni din 2019 a crescut cu peste 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Comisia Europeană funcționează de la 1 noiembrie în ”mod avarie”

Ziua de 1 noiembrie ar fi trebuit să marcheze un nou început pentru Uniunea Europeană: o nouă Comisie urma să își înceapă mandatul, într-o Uniune… Mai mult

31.10.2019

La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Cronicile

Europa – 3 ani de criză. Episodul III: Constrângerile zonei euro. Scapă cine inspiră încredere şi fuge mai repede. România

de Marin Pana 24.7.2011

21 iulie 2011. Liderii statelor din zona euro sunt convocaţi la un summit extraordinar. Ordinea de zi: criza datoriilor şi un al doilea plan de salvare pentru Grecia. Atena a mai primit 162 de miliarde, iar ţările cu probleme au primit promisiunea unor dobânzi şi termene mai flexibile la credite pentru rostogolirea datoriilor. Însă e doar o amânare a soluţiei pe care încă nu o deţine nimeni: cu doar o zi înainte, FMI criticase lipsa unui plan coerent pentru rezolvarea crizei datoriilor suverane. Cursdeguvernare.ro schiţează povestea simplă şi grea a crizei pe care Europa o străbate  încercând să evite colapsul unor state membre şi să iasă la mal cu cât mai puţine prejudicii.

Criza monedei europene

Moneda unica europeană pierde teren în faţa dolarului american şi a yenului japonez. Erodarea stabilităţii euro reprezintă nota de plata pentru asigurarea datoriilor Greciei, Portugaliei şi Irlandei. Dar aceasta este, din fericire, o situaţie controlabilă.

Ţări mai mari, precum Italia cu stoc mare de datorie publică şi deficit rezonabil (120% şi, respectiv 5,5%), sau Spania, cu datorie publică ceva mai redusă dar cu deficit substanţial (80% şi, respectiv, 11,8%), se află în zona dificultăţilor de refinanţare.

Ori, ele nu mai pot fi susţinute de Germania sau Franţa, chiar dacă electoratul din aceaste ţări ar da dovadă de bunăvoinţă şi solidaritate, ceea ce nu prea este cazul. Cât despre Marea Britanie, confruntată cu propriile probleme şi veşnic “Gică contra” al UE, nici nu se pune problema.

Dificultăţi la redresare

Moneda unică impune o politică monetară comună unor ţări care se confruntă cu probleme diferite. Cursul de schimb nu mai poate fi folosit ca pârghie de ajustare macroeconomică, precum în cazul ţărilor cu flotare controlată, Cehia, Polonia şi România.

Din acest punct de vedere, ţările PIIGS (Portugalia, Irlanda, Italia, Grecia, Spania) sunt net dezavantajate. Ceea ce explică şi amânarea pentru o dată neprecizată a datei de aderare la zona euro pentru Cehia şi Polonia, deşi aceste ţări se află pe locurile şase şi şapte în comerţul Eurolandului. Adică sunt, de facto, membre în plan economic ale zonei respective.

“Economiile slabe din zona euro vor fi nevoite să părăsească euro (…) Criza din Europa este centrată în jurul valorii euro. Este un fel de criză financiară, care este în curs de dezvoltare” – spune, despre dificultăţile monedei, George Soros.

Soluţia tehnică ar fi ieşirea din zona euro a economiilor care nu face faţă şi reintrarea lor atunci când vor putea să reziste. Dar acestă variantă nu este admisă în plan politic, unde adoptarea euro este regula iar perioada de la intrarea în UE şi până la adoptarea euro este privită ca una tranzitorie.

În plus, devalorizarea competitivă a monedelor ţărilor ce întâmpină dificultăţi, după model islandez ( diminuare cu circa 80% a cursului de schimb), ar afecta profiturile împrumutătorilor, nevoiţi să recupereze mai puţini bani decât au acordat iniţial.

Europa şi jucătorii externi

În condiţiile globalizării, conjunctura internaţională devine extrem de importantă. Evoluţia economiei americane a fost ceva mai bună decât a economiilor din zona euro, iar performanţa Chinei s-a menţinut la un nivel ridicat. Cu corolarul inflaţiei ridicate şi al presiunii pentru aprecierea yuanului.

Din cele 14.300 miliarde dolari datorie guvernamentală a SUA, banca centrală Federal Reserve şi China deţin fiecare tituri în valoare de aproximativ 1.200 miliarde dolari, ceea ce pune China într-o poziţie destul de ciudată. Ca să nu mai vorbim de deţinerile altor bănci centrale, în sumă totală de 3.100 miliarde dolari, pentru care un default american este de neconceput.

Asta deşi democraţii şi republicanii tot nu reuşesc să ajungă mai repede la un compromis între creşterea taxelor şi reducerea cheltuielilor publice. Până la punctul în care însuşi ratingul SUA, considerat de neatins de aceleaşi agenţii de rating americane care s-au grăbit să trimită în categoria junk ţările europene cu probleme, a fost pus sub supraveghere pentru a fi redus.

În acest peisaj, Grecia, Portugalia şi Irlanda sunt probleme minore ca dimensiuni dar periculoase prin potenţialul de contagiune la nivelul UE.

România în criza Europei

Partea rea pentru România este că cererea scăzută din exterior ar putea să ne îngreuneze ieşirea din recesiune, iar băncile care activează aici au capital 85% străin. Partea bună este că datoria se menţine relativ scăzută (37% din PIB) şi nu avem probleme imediate cu plăţile ce trebuie efectuate.

Reluarea creşterii economice pe baza cererii interne, situată la cote destul de înalte faţă de practica europeană (70%) ar fi posibilă, dacă guvernul român ar şti să stimuleze acele categorii de firme şi de personal care să poată aduce valoare adăugată pe mai departe, pentru a relua ciclul de producţie şi nu doar pentru a spori consumul.

Riscul major este dat de apropierea campaniei electorale. De aplecarea către facilităţi acordate firmelor pe criterii discutabile şi către expandarea politicilor sociale, fără acoperire nici în sumele disponibile, nici în nevoile reale ale beneficiarilor.

Reducerea puterii de cumpărare a cetăţenilor de la periferia zonei euro pare să defavorizeze exporturile româneşti. S-ar putea dovedi, însă, o oportunitate în cazul în care vom livra produse la o calitate suficient de bună, cu cel mai mic preţ, cazurile Dacia şi Nokia fiind elocvente şi de urmat de către alţi producători.

După cum, şi disciplina fiscală indusă de obiectivul Euro 2015, ce pare greu de atins, ar putea valora mai mult decât constrângerile concurenţiale introduse de anularea avantajului de curs flotant. Într-un mediu mondial dificil, nici nu trebuie să fugi mai repede decât ursul, e suficient să fugi mai repede decât ceilalţi fugăriţi de urs.

Imaginea unor politici consecvente de creştere sustenabilă ar da nu doar încredere, ci s-ar cuantifica şi în accesul mai facil la pieţele internaţionale şi în dobânzi mai mici plătite de la buget. Pentru că, în definitiv, şi banii disponibili trebuie plasaţi undeva, eventual în România.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 24.7.2011

Lăsați un comentariu


Stiri

Numărul companiilor vizate de inspecții fiscale: România, locul 7 în UE – sondaj PwC

Vladimir Ionescu

Peste 22% dintre companiile din România au fost vizate de inspecții fiscale în 2018, procent de aproape trei ori mai mare decât în 2017 sau… Mai mult

Europa

Poliția croată a deschis focul asupra unor imigranți care încercau să treacă în Slovenia

Iulian Soare

O persoană se află  în stare critică după ce poliția croată a deschis focul, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, asupra unui grup de… Mai mult

Europa

“Instalatorul polonez” se întoarce acasă. Motivele – Brexitul și creșterea salariilor în Polonia

Iulian Soare

Numărul polonezilor care s-au întors acasă l-a depășit anul trecut pe cel al celor care au emigrat, o prmeieră în ultimii 10 ani, scrie Bloomberg.… Mai mult

Stiri

Propunerile PLUS către USR: Structură executivă unică, fără fuziune, program politic comun și guvern din umbră

Vladimir Ionescu

Consiliul Național al PLUS a transmis o scrisoare deschisă către membrii formațiunii partenere în Alianța 2020, USR, care conține mai multe propuneri pentru viitorul an… Mai mult

Stiri

Ajutoare de stat pentru închiderea minelor necompetitive ale Complexului Energetic Hunedoara

Vladimir Ionescu

Ministerul Economiei vrea să majoreze ajutorul de stat pentru închiderea minelor de cărbune necompetitive din cadrul Complexului Energetic Hunedoara (CEH) şi să acorde un alt… Mai mult

Stiri

Iran / Proteste declanșate de scumpirea benzinei – cel puțin doi morți

Iulian Soare

Un poliţist şi cel puţin un civil au fost ucişi în timpul protestelor violente declanșate vineri, în mai multe orașe din Iran, după ce autoritățile… Mai mult

Stiri

România a importat în 8 luni alimente de 5,43 de mld. euro. Deficitul -1,14 mld.

Vladimir Ionescu

Deficitul din comerțul cu produse agroalimentare a urcat la 1,14 miliarde de euro în primele opt luni din acest an,în creştere cu 24% faţă de… Mai mult