În fiecare zi, 1 din 18 pacienţi internaţi în spitalele din UE contactează o infecţie din cauza îngrijirii medicale deficitare. Proporţia este de 8-12% dintre pacienţi au episoade colaterale internării, cauzate de infecţii, erori medicale, erori chirurgicale, erori de diagnostic, incidente legate de disfuncţionalităţi ale instrumentarului medical sau inacţiune în urma rezultatelor unor analize.
În fiecare an, 4,1 milioane de pacienţi din UE dobândesc infecţii asociate cu modul de îngrijire, iar cel puţin 37.000 mor din această cauză. Mai mult, s-a estimat că între 20 şi 30% dintre aceste infecţii ar putea fi evitate prin condiţii mai bune de igienă şi prin programe de control.
În acest context, Eurostat a publicat un sondaj paneuropean în care evaluează percepţia la nivelul cetăţenilor asupra sistemelor de sănătate din Europa. România se situează pe ultimele locuri privind satisfacţia referitor la modul în care funcţionează sistemul sanitar.
Belgienii, austriecii, maltezii şi finlandezii, cei mai mulţumiţi de sistemele lor de sănătate
În general, europenii cred că sistemul de sănătate din ţările lor este unul bun, (71%), însă se văd diferenţe mari între ţările din nordul continentului, care par să nu aibă aproape nimic de reproşat şi cei din sud, deloc mulţumiţi de serviciile de sănătate.
Aproape toţi respondenţii din Belgia (97%), Austria (96%), Malta şi Finlanda (94%) consideră calitatea sistemului de sănătate una bună, spre deosebire de români şi greci, unde percepţia este diferită 73% dintre români şi 74% dintre greci cred că sistemul de sănătate din propria ţară este unul prost.
Opiniile sunt diferite atunci când fac comparaţia cu alte ţări: 34% dintre europeni cred că sistemul medical din ţara lor este mai bun decât în alte ţări, şi este cazul ţărilor din nordul continentului, preponderent, în timp ce doar un sfert dintre europeni se uită spre sistemele de sănătate ale altor ţări şi le consideră mai bune. Printre aceştia sunt, evident, şi românii.
O îngrijire medicală de înaltă calitate este evaluată prin prisma unui personal bine pregătit (53%) şi a tratamentelor eficienţe (40%). Iar atunci când evaluează calitatea unui spital, europenii au în vedere reputaţia (38%) şi opinia altor pacienţi (31%).
Pe de altă parte, puţin peste un sfert dintre respondeţi (27%) au avut personal, sau cineva din familie, incidente în timpul spitalizării. Faţă de 2009, când a avut loc un sondaj similar, a crescut numărul de sesizări făcute în urma unor astfel de incidente la nivel european: de la 28 la 46%.
Şi totuşi, în ciuda acestor sesizări, ele nu s-au soldat cu nicio sancţiune, nu s-a întâmplat nimic în 37% dintre cazuri. Doar într-un caz din cinci doctorul sau asistenta şi-au cerut scuze, iar în 17% dintre cazuri s-a oferit o explicaţie de către instituţia spitalicească.
Doar un sfert dintre români cred că au dreptul la o explicaţie în astfel de cazuri, spre deosebire de două treimi dintre suedezi sau finlandezi. Iar doar 17% dintre români cred că este nevoie cel puţin de scuze. În schimb, 33% dintre respondenţii din ţara noastră spun că este nevoie de o anchetă.
