Moneda europeană a fost cotată în creștere spre 4,77 lei, joi, mai ales pe piețele străine, în condițiile zilei libere din România.
Cotațiile au debutat puțin peste 4,763 lei/euro și au coborât, episodic, și sub 4,76 lei, dar au revenit rapid peste media oficială a zilei de miercuri (4,7569 lei/ euro).
Miercuri leul a fost ținta unei presiuni mari din partea speculatorilor și cotațiile interbancare au depășit 4,78 de lei.
Leul a pierdut 1,87% din valoarea sa faţă de cel mai slab curs de dinaintea actualului puseu de depreciere (4,6695, în 21 iunie 2018) şi 2% în acest an.
„Atac speculativ este mult spus, dar a fost o situaţie tensionată, mai ales la încheierea zilei de tranzacţionare de marţi am avut o anumită presiune pe curs, care l-a dus la 4,77 – 4,78. În timpul zilei, când piaţa internă a fost mai activă s-a mai echilibrat acest curs spre 4,75”, a explicat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României (BNR).
Situația pieței
Piața se află într-o etapă în care își caută un nou nivel de echilibru, în condițiile în care este afectată de lipsa de credibilitate indusă de măsurile legislative recente, printre care și OUG 114 / 2018.
„A rezultat o lipsă de credibilitate pentru investitorii care au deţineri în lei şi încep să renunţe la deţinerile în lei, de aici vine presiunea care s-a creat. Leul este până la urmă o monedă convertibilă, se tranzacţionează pe o piaţă largă, nu numai în România, de aceea credibilitatea situaţiei locale este extrem de importantă în setarea aşteptărilor”, a declarat Dan Suciu, citat de Mediafax.
Calculele privind nivelele de echilibru ale cursului se refac pe piață, în prezent, una din sursele neîncrederii fiind pragul dobânzii în funcție de care urmează să se plătească taxa pe activele bancare, stabilit arbitrar de OUG 114, potrivit oficialului citat.
„Se vorbeşte de o dobândă de 2%, care este alta decât dobânda pieţei, alta decât dobânda BNR, şi orice investitor îşi face calcule şi vede că socoteala iniţială nu mai seamănă cu cea de acum şi începe să privescă cu oarecare preocupare ce se întâmplă aici. În contextul dat avem acest echilibru care trebuie resetat şi regăsit şi pe piaţa valutară şi pe piaţa interbancară a dobânzilor”, a spus Dan Suciu.
„Sunt pieţe vitale şi trebuie să îşi seteze un nou echlibru între dobânzi, curs şi la nivelul fiecărei pieţe în parte. Nu la nivelul cu care eram obişnuiţi, dar nici la nivelul pe care şi l-ar dori unii, prin ordonanţă sau lege. Dobânda nu se setează prin lege, se setează de piaţă. Ea depinde de inflaţie, de condiţiile economice din piaţa respectivă”, a spus Suciu.
Totodată, neîncrederea în mediul politic este dată și de „presiunea permanentă asupra instituţiei pe subiecte care nu au legătură cu realitatea”, cum ar fi demersl senatorului Daniel Zamfir pe subiectul investigaţiei din 2008, închisă de Consiliul Concurenţei, dar care acum este transformată într-un exemplu al pieţelor nefuncţionale.
„Un investitor care nu analizează profund situaţia şi se uită doar la titluri îşi pune încă odată semne de întrebare. Lansând atât de multe petarde, ele nu au cum să nu atragă atenţia şi să nu deranjeze, inclusiv în ceea ce înseamnă marja de manevră şi încrederea, crediblitatea într-o ţară care mizează pe acestea pentru buna ei funcţionare”, a spus Suciu.
Evoluția viitoare a cursului depinde de instabilitatea legislativă și fiscal -bugetară, dar și de conjunctura externă.
„Factorii interni nu au adus şi nu ştim când pot aduce clarificări legate de stabilitatea fiscal-bugetară, predictibilitatea fiscal-bugetară, avem întrebări legate de necesarul de finanţări al statului prin bugetul care nu mai apare, avem întrebări legate de mecanismul de alocare al OUG 114, toate aceste elemente nu sunt fundamentale, dar contează să avem aceste elemente de impredictibilitate risipite, ca să aducem ceva nou pe masa echilibrelor”, explică purtătorul de cuvânt al BNR.
Pe de altă parte, „avem o bancă naţională care trebuie să îşi facă rolul, este activă, prezentă şi atentă, şi acţionăm cu toate armele pe care le avem la dispoziţie”, a conchis Dan Suciu.
