fbpx Modifica setari cookieuri

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Evenimentul

Programul oficial de convergență 2020: Deficit bugetar de 6,7%, contracție economică de 14,4% în T2

Deficitul bugetar calculat pe metodologia europeană ESA este prognozat pentru finalul anului 2020 la 6,7% din PIB, în creştere cu aproximativ 2,4 puncte procentuale faţă… Mai mult

24.05.2020

La obiect

Noi măsuri împotriva preluării ostile a companiilor strategice din statele membre – efect al pandemiei Covid

Pandemia Covid-19 accelerează în Uniunea Europeană instituirea mecanismelor de controlare a investițiilor străine, din state terțe, și extind domeniile de aplicare a acestora. De altfel,… Mai mult

21.05.2020

Europa

Document / Semestrul European: Criza accentuează dezechilibrele economice anterioare ale României. Reformele în administrația publică și în Justiție stagnează

Lipsa măsurilor care să contracareze schimbările în justiție făcute în anii 2017 – 2019, absența reformei administrației, deficienţele în colectarea veniturilor bugetare și în digitalizarea… Mai mult

20.05.2020

Eugen Rădulescu, BNR: Autoritățile au adus bani din viitor, dar câți ani poți face lucrul acesta?

de Alexandra Pele , 26.11.2018

România nu mai are spaţiu pentru creşterea datoriei prin acumularea de deficite bugetare, în contextul în care pragul maxim suportat de economia locală este de cel mult 40-45% din PIB.

Iar sistemul bancar local, cel mai mare finanţator al datoriei publice este deja supraexpus pe titluri de stat, a spus Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din cadrul BNR, în nume propriu, în cadrul conferinţei Triunghiul „Fiscalitatea 2019 – Economia reală – Buget” organizat luni de cursdeguvernare.ro.

“Datoria maximă pe care o poate suporta economia românească e undeva pe la 40-45%. Asta fără să mai ţinem de seama de faptul că băncile nu prea mai au resurse să împrumute statul român.

Suntem pe locul doi în Europa în ceea ce priveşte expunerea sectorului financiar pe titluri de stat, după Ungaria. Este foarte mult. Băncile nu mai pot să împrumute statul pentru că dacă ar face-o şi-ar înrăutăţi şi mai mult situaţia din bilanţ. Din acest moment ar trebui să fim foarte prudenţi din perspectiva deficitului şi chiar dacă nu văd să avem o criză în 2019, asta nu înseamnă că nu vom avea una ceva mai târziu”, a spus Rădulescu.

Autoritățile au adus bani din viitor, dar câți ani poți face lucrul ăsta? Ce rămâne din investiții fără cheltuielile militare?

Pe de altă parte, România se află la limita superioară a ţintei de deficit bugetar acceptată de UE, cu toate că au fost aduse “venituri din viitor”.

“Autorităţile publice au fost foarte ingenioase în a aduce din viitor în prezent venituri, au fost aduse dividendele, neputând face arierate pentru că sunt luate în calcul ca atare de către UE. Aducerea dividendelor anticipat încă nu au văzut-o şi atunci nu e trecută ca un venit anticipat, dar indiferent dacă este sau nu este, cât poţi să-ţi aduci anticipat veniturile? Un an, doi, după care nu mai de unde”, a spus el.

Pe de altă parte, investiţiile publice s-ar putea să arate mai bine în acest an, însă doar pe fondul cheltuielilor militare.

“În 2015 ajunsesem cu cheltuielile publice la 6% din totalul cheltuielilor, în condiţiile în care deficitul era de 1%. În acest an, nu am încă cifre, oricum ar fi acestea vor fi disproporţionale pentru că aici se adună şi cheltuielile de investiţii cu caracter militar care au importanţa lor, dar nu reprezintă un contact pentru economie şi atunci chiar dacă vom avea o creştere în 2018, investiţiile vor avea o componentă militară însemnată. Nu cred că putem să comparăm cifrele”, a explicat Rădulescu.

O îngrijorare o reprezintă tendinţa de creştere a dobânzilor, care ar putea crea pierderi pentru sistemul bancar.

“În cazul în care vor creşte ratele dobânzilor, în condiţiile în care băncile au plasamente la dobânzi fixe, în momentul în care cresc dobânzile în piaţă şi ei sunt blocaţi în titluri de stat pe şapte ani cu dobânzi mici, băncile vor înregistra nişte pierderi foarte mari care le vor obliga să-şi schimbe complet strategia de finanţare a deficitului public”, a explicat Rădulescu.

El a precizat că la nivel internaţional se discută o eventuală asociere a unei “prime de risc” pentru plasamentele în titluri de stat, în contextul în care acestea sunt considerat ca având risc zero în momentul de faţă.

“Deocamdată nu se întrevede momentul în care se va ajunge la o formă de limitare. Deocamdată e o limitare prin preţ a accesului băncilor la titluri de stat. În ceea ce priveşte economia noastră, cred că la cât putem atât putem. A merge mai departe nu la 22, ci la 44 nu este de imaginat”, a adăugat Rădulescu.

El a arătat totodată că România a făcut progrese în ceea ce priveşte stabilitatea macroeconomică, însă este departe de statele din regiune care au reuşit fie să înregistreze excedente bugetare, fie să îşi reducă datoria pubică prin deficite foarte mici.

“Vedem că toate celelalte ţări (Ungaria Polonia Cehia, n.r.) şi-au îmbunătăţit situaţia fie prin faptul că au trecut pe excedente bugetare, fie au redus puternic deficitul bugetar fără să se datoreze foarte mult în plus. Ungaria a scăzut deficitul bugetar şi a redus datoria publică”, a spus Rădulescu.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.11.2018

Lăsați un comentariu


Europa

A început runda decisivă a negocierilor UE – Marea Britanie

Victor Bratu

Marea Britanie a parcurs aproape jumătate din perioada de tranziție și în această lună dilema ar putea fi rezolvată: va exista sau nu un acord… Mai mult

Europa

Comisia Europeană propune o suplimentare cu 2 miliarde de euro a bugetului pentru protecție civilă și puteri mai mari în gestionarea crizelor

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a propus marți mobilizarea sumei de două miliarde de euro, în perioada 2021-2017, pentru a oferi statelor membre instrumentele necesare pentru a reacționa… Mai mult

Stiri

BVB: Piața principală va avea la cotă prima companie IT, după 5 ani de finanțare prin piața de capital

Adrian N Ionescu

La cinci ani după ce s-a listat pe piața alternativă AeRO (dedicată companiilor mici), valoarea de piață a companiei de soluții IT Bittnet (BNET) a… Mai mult

Stiri

Rezerva valutară: S-au cheltuit 810 mil. euro din împrumutul MFP de 3.300 de acum 3 săptămâni

Adrian N Ionescu

Rezervele valutare la Banca Naţională a României (BNR), au  crescut până la 35.646 milioane euro, la  31 mai,  cu doar 2.490 milioane de euro  față… Mai mult

Europa

Oficialii de la Pentagon nu sunt de acord cu intervenția armatei, cerută de președintele Trump împotriva protestatarilor

Vladimir Ionescu

Oficialii americani responsabili de securitate și apărare nu se simt deloc confortabil și sunt tot mai îngrijorați în legătură cu declarațiile președintelui Donald Trump, potrivit… Mai mult

Europa

Avertismentul unui fost bancher central din Polonia: Doar statul profită de dobânzi aproape de zero și relaxare cantitativă

Alexandra Pele

Decizia băncii centrale a Poloniei de a reduce nivelul dobânzii-cheie de politică monetară la aproape zero a fost ”nesăbuită”, potrivit fostului guvernator Marek Belka, citat… Mai mult

Europa

Noi detalii despre impozitul european pe cifra de afaceri a marilor companii: Acesta ar urma să nu depășească 0,2% din venituri

Alexandra Pele

Uniunea Europeană speră să obțină din controversata ”taxă pe multinaționale”, anunțată ca parte a măsurilor de colectare de venituri suplimentare pentru fondul european de redresare… Mai mult