Estonia şi-a sărbătorit centenarul

Estonia şi-a sărbătorit centenarul pe 24 februarie. În 1918, pe această dată, tricolorul albastru, negru, alb a fost ridicat pe turnul Tall Hermann care domină Castelul Toompea din Tallin,  clădirea istorică unde s-a proclamat naşterea Estoniei independente.

Interzis în perioada sovietică, steagul tricolor a fost readoptat la 7 august 1990.

Cel mai mic dintre cele trei state baltice are o populaţie de numai 1,3 milioane de locuitori şi este unul dintre cele mai verzi state ale UE, cu aproape 60% din suprafaţa sa acoperită de păduri.

Interesant, ţara are cel mai mic grad de dependenţă energetică dintre toate statele UE, importând doar 6,8% din energia consumată.

Element de culoare de reţinut pentru noi, estonienii sunt mari fani ai guvernării electronice. 78% dintre locuitori folosesc Internetul pentru a interacţiona cu autorităţile publice.

Ea găzduieşte şi Centrul NATO de excelenţă în domeniul apărării cibernetice (NATO Cooperative Cyber Defence Centre of Excellence).

Câteva particularităţi:

• După anumite măsurători geografice, localitatea Saaremaa se află exact în centrul continentului european. Ţara este foarte plată, cea mai mare înălţime fiind de doar 318 metri.
• Potrivit celui mai mare studiu antropologic întreprins la nivel mondial, bărbaţii şi femeile din Estonia se plasează pe locul trei în lume ca înălţime. De altfel, ţara are şi cele mai multe supermodele din lume raportat la populaţia totală.
• Cu un nivel de 99,8%, rata de alfabetizare o plasează pe locul 2 în lume, după vecina Letonia.
• Deşi face parte dintre statele baltice, Estonia nu are prea multe asemănări cu Letonia sau Lituania. Cultura şi limba se apropie de cele ale Finlandei.
• Estonienii au fost printre ultimii europeni care au adoptat religia creştină, de-abia în secolul al XIII-lea. Şi astăzi, doar 16% din populaţie se declară ca practicantă în mod curent.

Pentru referinţă, menţionăm că Estonia are un PIB de aproximativ opt ori mai mic decât România, doar ceva mai mult de 21 miliarde euro la preţurile pieţei, şi contribuie la rezultatul economic al UE cu puţin peste o zecime de procent. Cu toate acestea, nivelul de trai exprimat prin PIB/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard atinge 75% din media europeană, fiind cam cu 30% peste cel de la noi.