Deficitul bugetar pe 2017 va fi probabil de 3,8% din PIB, după renunțarea la impozitul pe cifra de afaceri, din cauza creșterii slariilor bugetare, potrivit unui raport recent al companiei de cercetare de piață Capital Economics.
La rândul său, agenția de evaluare Fitch se așteaptă la un deficit bugetar de 3,7% din PIB în 2017, potrivit unui raport citat de Reuters. Pragul maxim este de 3%, iar cele două firme de cercetare amintesc că România să reintre în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene, din care abia a ieşit.
Comisia Europeană se aşteaptă la un deficit bugetar al României de 3,5% din PIB
Atât Fitch cât și capital Economics spun că principalele cauze ale creşterii deficitului sunt creşterea salariilor bugetarilor (inclusiv ca urmare a aplicării legii salarizătii unice), reducerea TVA și a creșterii altor cheltuieli bugetare ca o consecință a creșterii salariilor
De asemenea, analiștii citați se așteaptă ca tensiunile bugetare să rămână ridicate şi în 2018, chiar dacă a fost amânată pentru 2019 reducerea TVA cu încă un punct procentual, până la 19%.
Fitch se aşteaptă la un deficit bugetar de 4% din PIB în 2018 şi 2019, iar capital Economics spune că „fără măsuri fiscale suplimentare, este probabil ca deficitul să ajungă la circa 4,5 – 4,8% din PIB, anul viitor.
REcent Banca Naţională a României (BNR) a dat detalii despre şedinţa de politică monetară, în care unii membri ai consiliului de administraţie au fost de părere că, fără „măsuri fiscale corective”, deficitul bugetar ar putea fi peste 3% din PIB. Tensiunile ar continua şi în 2018
Fitch a confirmat recent ratingul datoriei publice negarantate de „BBB-”, cu perspectiva stabilă, mai ales ca urmare nivelului redus al datoriei faţă de PIB, care rămâne „în line cu mediana rateio de 41% din PIB, afarentă clasificărilor BBB”, potrivit raportului Fitch citat de Reuters.
Pe de altă parte, Agenţia de rating „atrage însă atenția cu privire la acumularea de riscuri la adresa stabilității macroeconomice, determinate de politicile fiscal-bugetare și de venituri prociclice: nivelul ridicat al deficitului bugetar, cu perspectiva depășirii țintelor ; intensificarea deficitului de cont curent (la peste 3% din PIB în 2017- 2018), pe fondul supraîncălzirii economiei”, remarcă Andrei Rădulescu, economist senior al Băncii Transilvania.
