Cloud-ul guvernamental – restanța esențială în digitalizarea administrației

Una dintre marile restanțe ale guvernului Orban în materie de digitalizare o reprezintă neadoptarea Legii cloud-ului guvernamental, componentă esențială pentru transformarea digitală a administrației românești.… Mai mult›
17.01.2021
Lecțiile ieșirii din criza precedentă, pentru criza actuală: istoria corelației PIB – salariu – inflație

În condițiile în care rezultatul economic este în scădere, cazul României anului 2020 (-5% pe primele trei trimestre), se pune problema sursei și a ritmului… Mai mult›
17.01.2021
România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE. Evoluțiile din 2010 încoace și implicații

România a consemnat în 2019 cea mai mare scădere a prețului caselor între statele UE (valoare ajustată cu inflația), potrivit unei analize publicate de Eurostat.… Mai mult›
15.01.2021
Bugetul 2021: în căutarea unei consolidări fiscale fără șocuri

Bugetul pe anul 2021 reprezintă ora adevărului – atât pentru ieșirea din criza produsă de Covid și menținerea unei direcții de dezvoltare coerente, cât și… Mai mult›
14.01.2021
Estimări Erste: Scădere economică de 5,2% din PIB în 2020, deficit bugetar de 9,2% din PIB
de Alexandra Pele , 2.12.2020
Erste anticipează o scădere economică de 5,2% din PIB în acest an, ușor peste media regiunii, dar sub nivelul din Cehia sau Ungaria, reiese din cel mai recent raport al băncii.
Pentru 2021, analiștii Erste lucrează cu o prognoză de creștere de 2,7% din PIB, în vreme ce avansul din 2022 ar urma să fie de 4,5% din PIB.
Analiștii Erste se așteaptă ca BNR să mențină dobânda-cheie de politică monetară la 1,5%. Înlesnirea politicii monetare s-ar putea realiza prin reducerea rezervelor minime obligatorii, urmată de o administrare mai laxă a lichidității și de schimbări asimetrice ale coridorului de dobânzi în jurul ratei de politică monetară.
”România ar trebui să ia unele măsuri rapide de consolidare la începutul anului viitor pentru a inversa evoluția nefavorabilă a finanțelor publice, care, în cadrul unui scenariu fără schimbare de politică, se va îndrepta către deficitele de două cifre în următorii ani, conform previziunilor CE”, avertizează analiștii Erste.
Economiștii băncii văd o creștere însemnată a șomajului, de la 5,9% în acest an la 8,5% în 2021. Trendul ar urma să se inverseze în 2022, când rata șomajului ar urma să scadă la 7,3%.
În ceea ce privește evoluția cursului de schimb, analiștii Erste anticipează o depreciere limitată a leului, pe fondul situației deficitelor gemene (deficitul bugetar și deficitul de cont curent), până la 5 lei/euro la sfârșitul lui 2021. România ar urma să încheie anul cu un deficit bugetar de 9,2% din PIB (al treilea cel mai mare din regiune) și un deficit de cont curent de 4,1% din PIB (cel mai mare din regiune).
Deficitul bugetar ar urma să fie corectat la 6,2% din PIB în 2021, respectiv la 4,7% din PIB în 2022, raportul Erste făcând referire la o eventuală majorare a taxelor indirecte din România.
Costurile la care se împrumută statul ar urma să crească în următorul an până la 3,8% de la o medie de 3,3% pentru obligațiunile pe zece ani. Datoria publică ar urma să ajungă la 50% din PIB în 2022.
ROBOR la trei luni ar urma să înregistreze o ușoară scădere în prima jumătate a anului viitor, urmând să revină la nivelul de 2% spre finalul lui 2021. Inflația ar urma să rămână stabilă în jurul nivelului de 2,7%.