fbpx

La obiect

România, țara din UE cu cei mai puțini ziariști. (Oare de ce?)

România este țara membră UE cu cea mai mică pondere a ziariștilor în totalul populației ocupate, potrivit datelor publicate de Eurostat, la (foarte) mare distanță… Mai mult

04.05.2021

Analiză

Cum a fost scăzut cu 25% deficitul bugetar pe T1, față de cel din T1-2020. Observații

Bugetul general consolidat a consemnat după primul trimestru al anului în curs un deficit de circa 14,6 miliarde lei, echivalent cu circa 1,3% din noul… Mai mult

03.05.2021

La obiect

Stadiul negocierilor PNRR. România rămâne cu alocarea inițială, de 29,2 miliarde de euro. Persistă ”diferențe de opinie” pe cel puțin 4 domenii

Premierul și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene vor merge la Bruxelles pe data de 10 mai pentru a negocia lista finală a proiectelor cuprinse în… Mai mult

29.04.2021

Chestiunea

Prognoza de primăvară: 5% creșterea PIB pentru 2021 – dar atenție la competitivitate și la salariile reale!

Prognoza de primăvară a revizuit semnificativ în sus estimarea privind Produsul Intern Brut pe anul 2021, potrivit datelor comunicate de Comisia Națională de Strategie și… Mai mult

29.04.2021

Estimarea PIB 2020 – redusă pentru a treia oară în prognoza oficială. Observații

de Marin Pana , 19.11.2020

Estimarea pentru PIB 2020 a fost redusă pentru a treia oară consecutiv în așa-numită Prognoză preliminară de toamnă pentru rectificarea bugetară publicată de Comisia Națională de Profil. De la un rezultat economic de 1.141,4 miliarde lei conform estimării din februarie, am trecut la 1.082,1 miliarde lei la cea din aprilie, 1.058,0 miliarde lei în august iar acum s-a ajuns la 1.050,5 miliarde lei.

Aceasta ar urma să fie valoarea de referință pentru indicatorii macroeconimici raportați la PIB pe anul în curs și punctul de plecare pentru construcția bugetului pe 2021. De reținut, din combinația între creșterea cu 5 miliarde lei la numărător (de la -91 miiardelei la -96 miliarde lei) și scăderea de (încă) 7,5 miliarde lei la numitor, deficitul planificat pentru 2020 a fost revizuit de la -8,6% la -9,1% din PIB.

De reținut, date fiind actualele incertitudini generate de evoluția pandemiei, orizontul de prognoză s-a redus semnificativ, de la anul 2023 în documentul prezentat în luna februarie, doar la anul 2021. Precum și formularea în premieră a unei variante „preliminare” de toamnă, ceea ce lasă loc unor revizuiri ulterioare, dacă va apare și obișnuita prognoză de toamnă.

Dincolo de ipotezele revenirii economice în V, W, L sau altă formă alfabetică, s-ar impune, pe baza datelor CNSP, observația că urmează o evoluție importantă în structura economiei. Astfel, dacă se face raportarea rezultatelor în formarea de valoare adăugată brută (VAB) între anii 2021 și 2018, se poate observa un recul important în sectoare clasice precum industrie (-5%, cu o eventuală revenire doar în 2022) și agricultură (-16,6%, adică o șesime mai puțin).

Revenirea avută în vedere este bazată masiv pe sectorul construcțiilor (+36,4% zice prognoza, dar să vedem dacă se va menține cererea solvabilă în domeniu, în pofida creșterii plafonului de aplicare a cotei reduse de TVA la circa 140.000 de euro) și pe avansul serviciilor (+6,3%, dar să vedem cum va evolua cererea pentru ele).

De remarcat și faptul că, dacă PIB-ul ar urma să fie mai mare în 2021 față de 2018 aproximativ ce patru procente, consumul este prevăzut să urce cu opt procente. Ceea ce ridică întrebarea principală de unde va fi acoperită diferența între producție și consum, mai ales cu ce costuri ulterioare.

Desigur, pandemia explică (deși nu singură, vezi majorările de pensii și salarii) ritmul mai pronunțat al consumului guvernamental (+14,2%) față de consumul privat (+6,7%). Dar nu explică de ce continuăm să consumăm sistematic mai mult decât producem iar decalajul să crească permanent.

După cum se poate vedea din proiecția față de exterior, atunci când relațiile comerciale se extind, exportul crește mai puțin decât importul iar atunci când se contractă, exportul scade mai mult decât importul. De unde un decalaj de peste zece puncte procentuale în evoluția pe doar trei la nivel de bunuri și servicii, precum și constatarea că în 2021 vom exporta mai puține mărfuri decât în 2018 dar vom cu importa cu 6,5% în plus.

De aceea, nu e de mirare că soldul balanței comerciale ar urma să se deterioreze de la -17,3 miliarde euro în 2019 la 18,7 miliarde euro în acest an și 21,3 miliarde euro în 2021 iar deficitul contului curent va reveni la circa 10,5 miliarde euro anul viitor, după o repliere temporară la 10 miliarde euro în acest an, pe fondul scăderii relațiilor comerciale.

Iar această evoluție va pune presiune pe cursul de schimb, deși devalorizarea în raport cu euro va fi temperată indirect de traiectoria în scădere a inflației ( de la 3,83% medie anuală 2019 la 2,7% pe anul în curs și 2,3% în 2021, cu observația revenirii pe final exact la valoarea centrală a intervalului-țintă, respectiv 2,5%).

În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie observat că se prefigurează sistarea majorării sistematice a puterii de cumpărare a salariilor, fie că PIB-ul crește (și atunci se apasă suplimentar pe accelerația veniturilor), fie că PIB-ul scade.

Anul viitor, câștigul salarial real ar urma să reintre, altminteri firesc, în linie cu evoluția economiei din care se plătește.

Mergeți în homepage ›

Etichete: , , ,
Publicat la data de 19.11.2020

Lăsați un comentariu


Stiri

BNR menține dobânda-cheie de politică monetară la 1,25% pe an

Vladimir Ionescu

Banca Naţională a României a decis, în şedinţa de miercuri, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25% pe an şi păstrarea nivelurilor… Mai mult

Europa

Raport independent: Catastrofa pandemiei Covid putea fi evitată, OMS trebuie reformată

Razvan Diaconu

Situația catastrofală la care a ajuns pandemia Covid-19 putea fi evitată, însă ezitările și slaba coordonare din prima perioadă de după identificarea noului coronavirus au… Mai mult

Stiri

Înscrieri deschise | VIDEO-CONFERINȚA Sănătatea – capital economic și siguranță națională. Cum să vindecăm sistemul sanitar românesc

Redacţia

Perioada pe care o parcurgem arată că reforma în Sănătate nu presupune doar rezolvarea haosului organizațional: cu zeci de mii de morți, închiderea  instituțiilor esențiale,… Mai mult

Stiri

Contract semnat pentru lotul 2 al autostrăzii de centură a Bucureștiului. Termen promis pentru finalizarea A0: 2024

Razvan Diaconu

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a semnat miercuri contractul pentru proiectarea şi execuţia lotului 2 al autostrăzii de centură a Bucureştiului (semi-inelul nordic),… Mai mult

Europa

Daimler averizează guvernul german asupra costurilor sociale ale trecerii la automobile electrice

Iulian Soare

Dacă Uniunea Europeană vrea să promoveze trecerea la maşini cu emisii zero, atunci Daimler AG este pregătit, dar este necesar să existe o dezbatere deschisă… Mai mult

Stiri

Gilead Sciences anunță lansarea filialei din România

Vladimir Ionescu

Gilead Sciences, Inc. anunță înființarea unei subsidiare pentru desfășurarea activităților de marketing în România. Subsidiara va începe să desfășoare activități de marketing de la 1… Mai mult

Europa

Prognoza de primăvară a Comisiei, harta europeană: creșterea României în 2021 va fi de 5,1%, estimare mult îmbunătățită

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană și-a îmbunătățit substanțial estimarea privind creșterea economică a României în 2021, până la 5,1% în cadrul Prognozei de primăvară, publicată miercuri, de la… Mai mult