„Ne așteptăm ca BNR să mențină rata de politică monetară neschimbată la 7,00% la ședința Consiliului din 13 februarie, în conformitate cu consensul pieței. Conferința de presă ar putea oferi câteva îndrumări referitoare la momentul primei reduceri a ratei. Ne menținem estimarea noastră privind prima reducere a ratei dobânzii-cheie în ședința din luna mai a CA al BNR și ne așteptăm ca dobânda-cheie să atingă 5,75% la sfârșitul anului (față de 7,00% în prezent)”, arată o notă transmisă miercuri investitorilor de către BCR.
Banca a revizuit în scădere prognoza pentru inflație pentru sfârșitul anului 2024 la 4,3% de la 4,8%, revizuire pusă pe seama deciziei guvernului de a extinde cu două luni plafonarea adaosurilor comerciale pentru unele produse alimentare de bază, dar și un scenariu mai lent de depreciere a leului.
Analiștii BCR estimează o creștere a inflației în ianuarie la 7,3% de la 6,6% în decembrie, din cauza modificărilor fiscale, ulterior inflația coborând sub 7,0% și scăzând apoi treptat pe tot parcursul anului. „Estimăm o rată a inflației de bază la 4,7% la sfârșitul anului 2024 și menținem neschimbată prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2025 la 3,7%, ceea ce este marginal peste intervalul țintă al BNR, se mai arată în nota citată.
Guvernatorul BNR a exclus să discute despre reduceri de dobândă până când inflația nu va scădea semnificativ iar procesul de dezinflație se va dovedi clar ireversibil, pentru a evita inconsecvența politicii monetare.
În același timp, el a sugerat că discuțiile privind reducerea ratelor ar putea începe odată ce inflația scade sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară.
„Deși ultimele două anunțuri ale INS cu privire la inflație au fost sub nivelul dobânzii cheie, creșeterea așteptată a IPC din ianuarie și consolidarea fiscală amânată vor întârzia probabil discuțiile privind reducerile de dobânzi până la ședința din mai”, spun economiștii BCR.
„O politică monetară strictă este justificată. Având în vedere riscurile la adresa inflației, riscuri provenite din creșterea puternică a salariilor și impulsul fiscal pozitiv din 2024, rata cheie de politică monetară nu ar trebui să fie redusă până când inflația se află pe o traiectorie ferm descendentă”, arată și FMI în cel mai recent Raport.
Vânzările de carburanți au tras în jos vânzările cu amănuntul
Vânzările cu amânuntul s-au diminuat cu 0,2% în decembrie, față de noiembrie și s-au majorat cu 1,5% în termeni anuali după ce în noiembrie 2023 crescuseră cu 3% față de aceeași lună a anului trecut, datorită efectului de bază, statitistic. Creșterea din decembrie este mai mică decât așteptările economiștilor BCR care anticipau un avans de 2,5% față de decembrie 2021.
Prognoza pentru 2024 pentru retail este de +3,9%, față de 2,2% în 2023. Motivul îl constituie creșterea salariilor reale, care va atinge probabil un maxim al ultimilor cinci ani, deoarece inflația csade iar salariile cresc cu rate de două cifre. Numărul de angajați din economie este constant situat la cel mai înalt nivel istoric, iar rata șomajului este și ea neschimbată.
Vânzările de alimente au crescut în decembrie cu +0,3% (lună/lună) și cu +5,1% (an/an), în timp ce vânzările de combustibili s-au majorat cu 2,5% față de noiembrie, dar în scădere cu 10,6% în termeni anuali. Vânzările online s-au redus cu 2,5% (an/an).
Pe trimestre, comerțul cu amănuntul a revenit pe plus, la +1,9% în T4/2023 față de trimestul anterior, de la -0.9% în T3/2023 și, de asemenea, în termeni anuali, creșterea din T4 a fost de +2,1% față de același trimestru din 2023 după ce în T3/2023 se întregistrase +1%, în termeni anuali.
Dacă se exclud vânzările de carburanți, atunci vânzările cu amănuntul au avansat cu 3,8% în 2023, aproape similar cu anul 2022 când s-a înregistrat +3,9%, față de 2021.
Prognoza pozitivă se bazează și pe indicele de încredere care a urcat la 11,1 în ianuarie 2024, de la 8,8 în decembrie. Cel mai recent sondaj Eurobarometru realizat de Comisia Eruopeană în rândul consumatorilor români în toamna anului trecut arată o revenire a încrederii legată stabilitatea locurilor de muncă cât și a situației financiare a gospodăriei.
Un alt factor îl reprezintă creșterea împrumuturilor pentru nevoi personale care sprijină vânzările bunurilor de folosință îndelungată în al doilea semestru din 2023, beneficiind de ratele mai mici ale dobânzilor.
***
Un răspuns
Sunt serioase rezerve la prognoze.
De câtiva ani sunt lânga.
Per ansamblu Romaia nu trebuie sa se hraneasca cu pognoze fanteziste si cu iluzii vandute de politicieni.
Nimeni nu cuantifica risipa care se va face de politicieni cu ocazia celor 5 runde de alegeri.
Costurile imense generate de policieni pentru cumpararea electoratului se duc, vrand nevrand, in inflatie, curs, dobânda de politica monetara, consum, etc.
Așadar, mai încet cu pianul pe scari!😠