Chestiunea

Document / Ordonanța împotriva ”capitalurilor negative” e gata. Principalele prevederi

Ministerul Finanțelor a finalizat proiectul care vizează să elimine practica creditului acordat societății de către acționari. Sumarizat, documentul prevede că un credit acordat companiei de… Mai mult

14.08.2019

Analiză

INS anunță o creștere a PIB de 4,4% pe T2, deși industria a intrat pe minus în prima jumătate a anului

Produsul Intern Brut pe al doilea trimestru din 2019 a crescut cu 4,4% în termeni reali faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent (4,6% ajustat… Mai mult

14.08.2019

La obiect

Deficitul de cont curent a depășit 5 miliarde de euro în prima jumătate a anului

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat, după prima jumătate a anului în curs, un deficit de peste cinci miliarde de euro sau 2,36%… Mai mult

14.08.2019

Evenimentul

Proiect: Se schimbă regimul fiscal al impozitării profitului companiilor străine obținut în România

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va propune Guvernului încă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi a Codului de procedură fiscală, după seria care… Mai mult

14.08.2019

Cronicile

Erupție pe piața valutară: Mecanismul spiralei deprecierii. Euro – salt brusc la 4,759

de Adrian N Ionescu , 23.1.2019

Media cursului euro calculată de Banca Națională a României (BNR) a urcat, miercuri, brusc, la un nou nivel record, de 4,7569 lei/ euro, mai mare cu 0,91% față de cea înregistrată marți, după o zi în care piaţa interbancară a debutat cu cotații de peste 4,78 de lei.

Piaţa a avut apoi evoluţia unei zile în care atacul speculativ pregătit încă de dimineaţă s-a confruntat cu operaţiuni evidente de temperare a acestuia.

Şi marţi, cotaţiile scăzuseră la un moment dat brusc cu circa cinci bani în 10 minute, BNR fiind suspectată că ar fi intervenit pe piaţă pentru a calma spiritele.

Miercuri, însă, s-au produs mai multe valuri de creştere şi descreştere, semn că operaţiunile de temperare ale deprecierii au fost mai elaborate, având în vedere că în zilele următoare, lichidităţile în lei ar urma să scadă ca urmare a perioadei de plată a taxelor.

Pe piaţa valutară de retail deja s-a trecut de pragul de 4,80 lei/ euro, întrecând şi cele mai severe prognoze pentru acest an.

Analiștii CFA România tocmai au publicat rezultatul sondajului lor lunar, conform căruia cursul ar putea ajunge la 4,7168 lei/euro peste șase luni, dar la la 4,7883 lei/euro peste 12 luni.

Alte estimări ale celor mai mari bănci din România plasează maximele acestui an între 4,73 și 4,80 lei / euro.

Leul a pierdut 1,87% faţă de cel mai slab curs de dinaintea actualului puseu de depreciere (4,6695, în 21 iunie 2018) şi 2% în acest an.

„Nu știm ce urmează. Este greu de estimat atât impactul taxei pe active cât și cel al incertitudinilor bugetare. Este vorba de o testare reciprocă, a toleranței BNR de către piață și a estimărilor acesteia de către BNR”, spunea economistul unei mari bănci din România, săptămâna trecută.

Speculatorii sunt atrași de conjuctura nefavorabilă a finanțelor românești, agravată de OUG 114/2018, care a redus forța politicilor BNR, prin legarea unei taxe pe activele bancare de dobânda de piaţă

Mecanismul spiralei de depreciere

Atacurile speculative profită de conjunctura nefavorabilă caracterizată de inflaţie mare, de deficitul finanţelor publice şi de dezechilibrele externe ale României, exprimate în deficitul comercial şi cel al balanţei de plăţi, potrivit economiştilor consultaţi de cursdeguvernare.ro.

Pe scurt, politica unei bănci centrale nu poate proteja şi cursul valutar al monedei şi dobânda la care se vinde acea monedă:

  • BNR, de pildă, va cumpăra leul până când preţul local al acstuia (dobânda) va creşte insuportabil de mult pentru economie.
  • Sau, va pune pe piaţă lei,  ca să amelioreze dobânda, dar aceştia vor căuta pe piaţă profitul cel mai mare şi se vor transforma în lei.

Sursa iniţială a dezechilibrelor a fost creşterea cantităţii de lei pe piaţă prin creşterea salariilor, ca şi reducerea fiscalităţii în ultimii trei ani.

Excesul de lei nu a fost susţinut şi de creşterea volumului de marfuri autohtone şi atunci importurile au crescut exploziv faţă de ritmul exporturilor, iar nevoia de valută s-a cronicizat.

Speculatorii au pândit momentul prielnic pentru declanşarea atacurilor împotriva leului încă de atunci când s-a consolidat tendinţa de creștere a deficitului comercial şi a celui al balanţei de plăţi (contul curent).

Momentul de declanşare a fost oferit de „ordonananța lăcomiei” și de impasul în care se află Ministerul Finanțelor în construirea bugetului cu un deficit de maxim 3%.

Ordonanța „Vîlcov – Teodorovici”, care a anunțat taxarea activelor bancare în funcție de media dobânzii de piață la lei, face inutilizabil instrumentul dobânzii de politică monetară folosit de BNR, pentru a potoli inflaţia.

BNR nu mai poate mări dobânda la care împrumută băncile (ca să tempereze consumul şi respectiv inflaţia),  pentru că va contribui la deteriorarea bilanţurilor lor din cauza noii taxe.

BNR nici nu poate să intervină prin achiziţii pe piaţa valutară în orice condiții speculative, pentru că nu ar face decât să încurajeze speculatorii:  îi vor vinde euro, cursul acestuia va scădea, doar cât să le ofere șansa de cumpăra mai ieftin leii cu care vor relua achizițiile de euro și îl vor duce pe un nou palier, de unde ar putea continua spirala depercierii.

Mecanismul atacului se bazează și pe tehnica decontării unor instrumente de schimb (swap) lei-euro. Speculatorii mizează pe depreciere, cumpără lei la o cotație, contând pe decontarea lor la ulterioară, după ce vor fi vândut euro în profit.

Astfel spirala deprecierii se autoalimentează cu resurse.

În fine, Statul însuși are nevoie de lei dar și de euro pentru a-și acoperi deficitul. Ca urmare:

  • fie apelează la băncile locale, dar la o dobândă tot mai mare, căci acestea se gândesc la suplimentul de taxe pe care va trebui să-l plătească,
  • fie apelează la împrumuturi externe în euro, dar și acestea s-ar putea scumpi, pentru că BNR nu mai poate face leul suficient de atractiv prin propria sa dobândă.

De altfel, marile puseuri de depreciere din ultimii doi ani s-au produs (v. graficul de mai sus):

  • înaintea alegerilor din toamna lui 2016 şi pe seama programului de guvernare ale viitorilor câştigători ale acestora;
  • cu ocazia bugetelor de stat din următorii doi ani, sau ale rectificărilor acestora, respectiv din cauza întârzierii celui pe 2019.

În concluzie, BNR nu poate conserva și leul și dobânda în același timp (iar speculatorii știu asta), ci doar să reducă dimensiunea dezastrului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Liderii G7 au convenit ajutor de urgență pentru statele afectate de incendiile din pădurea amazoniană

Iulian Soare

Ţările din Grupul statelor puternic industrializate (G7) au convenit „să ajute cât mai repede posibil ţările lovite” de incendiile ce s-au extins în ultimele zile… Mai mult

Europa

Donald Trump i-a promis lui Boris Johnson ”un acord mai mare decât a fost vreodată”, după Brexit

Iulian Soare

Preşedintele american, Donald Trump, a negociat la reuniunea G7 de la Biarritz două acorduri comerciale importante – cel cu Marea Britane, ce va fi finalizat… Mai mult

Europa

Reuniunea G7: Vizită surpriză a ministrului de externe iranian la Biarritz

Iulian Soare

Ministrul afacerilor externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif (foto), a sosit duminică într-o vizită-surpriză la summitul G7, scrie Agerpres. El a aterizat la Biarritz (sud-vestul… Mai mult

Europa

Donald Tusk: Rusia nu poate fi reprimită în G7. Provocările din Marea Azov, motive suplimentare pentru a nu reveni la G8

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat sâmbătă seara, înainte de începerea reuniunii G7, că există mai multe motive pentru care Rusia nu poate fi… Mai mult

Stiri

Cel mai mare yaht din lume – construit la Tulcea. Va putea face înconjurul lumii pe pilot automat

Vladimir Ionescu

Cel mai mare yaht din lume a fost lansat la apă în portul Tulcea, la trei după ce proiectul vasului a ajuns la șantierul naval… Mai mult

Stiri

Mircea Diaconu își anunță intenția de-a candida la prezidențiale. Tot ”ca independent”

Vladimir Ionescu

Actorul Mircea Diaconu, fost europarlamentar, și-a anunțat duminică intenția de a candida la alegerile prezidențiale din noiembrie și a cerut sprijinul alegătorilor și tuturor partidelor… Mai mult

Europa

Reuniunea G7 / Donald Trump, înaintea întâlnirii cu Emmanuel Macron: Dacă Franța ne va taxa companiile tech, le taxăm vinul cum n-au văzut

Iulian Soare

Preşedintele american Donald Trump a luat sâmbătă prânzul, timp de două ore, cu omologul său francez Emmanuel Macron înainte de deschiderea oficială a summitului Grupului… Mai mult