La obiect

Inflaţia, afectată de preţurile producţiei industriale. Industria energetică la 12,6%

Discret dar persistent, s-a dezvoltat un fenomen care alimentează reaprinderea inflaţiei. Producţia industrială care a contribuit cu 23,7% la formarea PIB şi cu 1% din… Mai mult

07.04.2019

Europa

NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție. La intrarea în a opta sa decadă de… Mai mult

04.04.2019

Analiză

Aurul României – despre ce valoare (valori) vorbim

Senatul a aprobat zilele trecute repatrierea rezervei de aur a României – la capătul unei problematizări mediatice bazate aproape exclusiv pe inflamarea sentimentului național. Dincolo… Mai mult

04.04.2019

Evenimentul

Ziua în care marii aliați ai României au pus o presiune fără precedent pe guvernul Dragnea – Tăriceanu, pentru salvarea legilor justiției

Mobilizare fără precedent a instituțiilor europene și a mai multor state-partenere ale României care au avertizat miercuri guvernul să nu modifice prin OUG legile justiției.… Mai mult

03.04.2019

Cronicile

Erupție pe piața valutară: Mecanismul spiralei deprecierii. Euro – salt brusc la 4,759

de Adrian N Ionescu , 23.1.2019

Media cursului euro calculată de Banca Națională a României (BNR) a urcat, miercuri, brusc, la un nou nivel record, de 4,7569 lei/ euro, mai mare cu 0,91% față de cea înregistrată marți, după o zi în care piaţa interbancară a debutat cu cotații de peste 4,78 de lei.

Piaţa a avut apoi evoluţia unei zile în care atacul speculativ pregătit încă de dimineaţă s-a confruntat cu operaţiuni evidente de temperare a acestuia.

Şi marţi, cotaţiile scăzuseră la un moment dat brusc cu circa cinci bani în 10 minute, BNR fiind suspectată că ar fi intervenit pe piaţă pentru a calma spiritele.

Miercuri, însă, s-au produs mai multe valuri de creştere şi descreştere, semn că operaţiunile de temperare ale deprecierii au fost mai elaborate, având în vedere că în zilele următoare, lichidităţile în lei ar urma să scadă ca urmare a perioadei de plată a taxelor.

Pe piaţa valutară de retail deja s-a trecut de pragul de 4,80 lei/ euro, întrecând şi cele mai severe prognoze pentru acest an.

Analiștii CFA România tocmai au publicat rezultatul sondajului lor lunar, conform căruia cursul ar putea ajunge la 4,7168 lei/euro peste șase luni, dar la la 4,7883 lei/euro peste 12 luni.

Alte estimări ale celor mai mari bănci din România plasează maximele acestui an între 4,73 și 4,80 lei / euro.

Leul a pierdut 1,87% faţă de cel mai slab curs de dinaintea actualului puseu de depreciere (4,6695, în 21 iunie 2018) şi 2% în acest an.

„Nu știm ce urmează. Este greu de estimat atât impactul taxei pe active cât și cel al incertitudinilor bugetare. Este vorba de o testare reciprocă, a toleranței BNR de către piață și a estimărilor acesteia de către BNR”, spunea economistul unei mari bănci din România, săptămâna trecută.

Speculatorii sunt atrași de conjuctura nefavorabilă a finanțelor românești, agravată de OUG 114/2018, care a redus forța politicilor BNR, prin legarea unei taxe pe activele bancare de dobânda de piaţă

Mecanismul spiralei de depreciere

Atacurile speculative profită de conjunctura nefavorabilă caracterizată de inflaţie mare, de deficitul finanţelor publice şi de dezechilibrele externe ale României, exprimate în deficitul comercial şi cel al balanţei de plăţi, potrivit economiştilor consultaţi de cursdeguvernare.ro.

Pe scurt, politica unei bănci centrale nu poate proteja şi cursul valutar al monedei şi dobânda la care se vinde acea monedă:

  • BNR, de pildă, va cumpăra leul până când preţul local al acstuia (dobânda) va creşte insuportabil de mult pentru economie.
  • Sau, va pune pe piaţă lei,  ca să amelioreze dobânda, dar aceştia vor căuta pe piaţă profitul cel mai mare şi se vor transforma în lei.

Sursa iniţială a dezechilibrelor a fost creşterea cantităţii de lei pe piaţă prin creşterea salariilor, ca şi reducerea fiscalităţii în ultimii trei ani.

Excesul de lei nu a fost susţinut şi de creşterea volumului de marfuri autohtone şi atunci importurile au crescut exploziv faţă de ritmul exporturilor, iar nevoia de valută s-a cronicizat.

Speculatorii au pândit momentul prielnic pentru declanşarea atacurilor împotriva leului încă de atunci când s-a consolidat tendinţa de creștere a deficitului comercial şi a celui al balanţei de plăţi (contul curent).

Momentul de declanşare a fost oferit de „ordonananța lăcomiei” și de impasul în care se află Ministerul Finanțelor în construirea bugetului cu un deficit de maxim 3%.

Ordonanța „Vîlcov – Teodorovici”, care a anunțat taxarea activelor bancare în funcție de media dobânzii de piață la lei, face inutilizabil instrumentul dobânzii de politică monetară folosit de BNR, pentru a potoli inflaţia.

BNR nu mai poate mări dobânda la care împrumută băncile (ca să tempereze consumul şi respectiv inflaţia),  pentru că va contribui la deteriorarea bilanţurilor lor din cauza noii taxe.

BNR nici nu poate să intervină prin achiziţii pe piaţa valutară în orice condiții speculative, pentru că nu ar face decât să încurajeze speculatorii:  îi vor vinde euro, cursul acestuia va scădea, doar cât să le ofere șansa de cumpăra mai ieftin leii cu care vor relua achizițiile de euro și îl vor duce pe un nou palier, de unde ar putea continua spirala depercierii.

Mecanismul atacului se bazează și pe tehnica decontării unor instrumente de schimb (swap) lei-euro. Speculatorii mizează pe depreciere, cumpără lei la o cotație, contând pe decontarea lor la ulterioară, după ce vor fi vândut euro în profit.

Astfel spirala deprecierii se autoalimentează cu resurse.

În fine, Statul însuși are nevoie de lei dar și de euro pentru a-și acoperi deficitul. Ca urmare:

  • fie apelează la băncile locale, dar la o dobândă tot mai mare, căci acestea se gândesc la suplimentul de taxe pe care va trebui să-l plătească,
  • fie apelează la împrumuturi externe în euro, dar și acestea s-ar putea scumpi, pentru că BNR nu mai poate face leul suficient de atractiv prin propria sa dobândă.

De altfel, marile puseuri de depreciere din ultimii doi ani s-au produs (v. graficul de mai sus):

  • înaintea alegerilor din toamna lui 2016 şi pe seama programului de guvernare ale viitorilor câştigători ale acestora;
  • cu ocazia bugetelor de stat din următorii doi ani, sau ale rectificărilor acestora, respectiv din cauza întârzierii celui pe 2019.

În concluzie, BNR nu poate conserva și leul și dobânda în același timp (iar speculatorii știu asta), ci doar să reducă dimensiunea dezastrului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Forumul Judecătorilor critică intervenția Agentului României la CEDO în chestiunea completurilor specializate – memoriu trimis CCR

Vladimir Ionescu

Asociația Forumul Judecătorilor din România a transmis CCR o intervenție Amicus curiae în care explică de ce trebuie respinsă sesizarea lui Florin Iordache referitoare la… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis a semnat eliberarea din funcție a procurorului general. Augustin Lazăr iese la pensie

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a semnat vineri decretul privind eliberarea din funcția de procuror a lui Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta… Mai mult

Stiri

CFR anunță semnarea unuia dintre contractele legăturii rapide București – Aeroport Otopeni

Vladimir Ionescu

CFR a anunțat vineri că a semnat contractul pentru dublarea a 8 km de cale ferată între stațiile Mogoșoaia și Balotești, etapă importantă în asigurarea… Mai mult

Stiri

CCR a stabilit data deciziei privind completurile de 3 pentru aceeași zi în care se judecă și procesul lui Liviu Dragnea la ÎCCJ: 20 mai

Vladimir Ionescu

CCR a amânat vineri, pentru a doua oară, hotărârea referitoare la lipsa completurilor specializate de la Înalta Curet de Casație și Justiție. Noul termen fixat… Mai mult

Stiri

Nicio dovadă a complicității Trump – Rusia, însă președintele a încercat să blocheze ancheta – raportul Mueller, dat publicității în variantă cenzurată

Victor Bratu

Raportul procurorului special american Robert Mueller – de 448 de pagini – cu privire la amestecul rus în campania prezidenţială americană din 2016 a fost… Mai mult

Stiri

România plătește partidelor politice una dintre cele mai mari subvenții din UE – raport Expert Forum

Razvan Diaconu

Într-un raport publicat vineri, EFOR arată cum plătim una din cele mai mari subvenţii din UE partidelor politice – 37 milioane EUR în 2018 –… Mai mult

Stiri

Kelemen Hunor: Dacă se face restructurarea guvernului, lăsăm coaliția să arate că are majoritatea

Razvan Diaconu

Argumentul că facem restructurarea Guvernului doar ca să ocolim președintele nu stă în picioare, declară la RFI liderul UDMR, Kelemen Hunor. El crede că nu… Mai mult