fbpx

Chestiunea

DOCUMENT / Marile companii de stat profitabile nu pot compensa pierderile de miliarde ale celorlalte peste 800 – analiză Consiliul Fiscal

Companiile cu capital majoritar de stat au înregistrat pierderi nete cumulate de 1,8 miliarde de lei în 2019, în ciuda profitului net de 3,7 miliarde… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Prăbușire dramatică a productivității muncii în agricultura românească

Productivitatea muncii în agricultura românească s-a prăbușit în 2020, potrivit datelor publicate de Eurostat. Evoluția consemnată față de anul precedent a fost de -47,2%, la… Mai mult

09.02.2021

La obiect

Acoperirea importurilor cu exporturi coboară mult sub cea din anul de criză 2010: Deficitul comercial pe 2020 a urcat la 8,5% din PIB

Deficitul comercial a urcat în luna decembrie 2020 la 1.952,4 milioane euro, cu peste 10% în plus față de aceeaşi lună a anului trecut, potrivit… Mai mult

09.02.2021

Chestiunea

Temelia Bugetului și a PNRR: 50% din actualii lucrători vor avea nevoie de noi calificări până în 2025

Aproximativ 50% din lucrătorii angajați în prezent vor avea nevoie de noi calificări până în 2025 pentru a răspunde nevoilor generate de criza Covid-19 pe… Mai mult

08.02.2021

Erupție pe piața valutară: Mecanismul spiralei deprecierii. Euro – salt brusc la 4,759

de Adrian N Ionescu , 23.1.2019

Media cursului euro calculată de Banca Națională a României (BNR) a urcat, miercuri, brusc, la un nou nivel record, de 4,7569 lei/ euro, mai mare cu 0,91% față de cea înregistrată marți, după o zi în care piaţa interbancară a debutat cu cotații de peste 4,78 de lei.

Piaţa a avut apoi evoluţia unei zile în care atacul speculativ pregătit încă de dimineaţă s-a confruntat cu operaţiuni evidente de temperare a acestuia.

Şi marţi, cotaţiile scăzuseră la un moment dat brusc cu circa cinci bani în 10 minute, BNR fiind suspectată că ar fi intervenit pe piaţă pentru a calma spiritele.

Miercuri, însă, s-au produs mai multe valuri de creştere şi descreştere, semn că operaţiunile de temperare ale deprecierii au fost mai elaborate, având în vedere că în zilele următoare, lichidităţile în lei ar urma să scadă ca urmare a perioadei de plată a taxelor.

Pe piaţa valutară de retail deja s-a trecut de pragul de 4,80 lei/ euro, întrecând şi cele mai severe prognoze pentru acest an.

Analiștii CFA România tocmai au publicat rezultatul sondajului lor lunar, conform căruia cursul ar putea ajunge la 4,7168 lei/euro peste șase luni, dar la la 4,7883 lei/euro peste 12 luni.

Alte estimări ale celor mai mari bănci din România plasează maximele acestui an între 4,73 și 4,80 lei / euro.

Leul a pierdut 1,87% faţă de cel mai slab curs de dinaintea actualului puseu de depreciere (4,6695, în 21 iunie 2018) şi 2% în acest an.

„Nu știm ce urmează. Este greu de estimat atât impactul taxei pe active cât și cel al incertitudinilor bugetare. Este vorba de o testare reciprocă, a toleranței BNR de către piață și a estimărilor acesteia de către BNR”, spunea economistul unei mari bănci din România, săptămâna trecută.

Speculatorii sunt atrași de conjuctura nefavorabilă a finanțelor românești, agravată de OUG 114/2018, care a redus forța politicilor BNR, prin legarea unei taxe pe activele bancare de dobânda de piaţă

Mecanismul spiralei de depreciere

Atacurile speculative profită de conjunctura nefavorabilă caracterizată de inflaţie mare, de deficitul finanţelor publice şi de dezechilibrele externe ale României, exprimate în deficitul comercial şi cel al balanţei de plăţi, potrivit economiştilor consultaţi de cursdeguvernare.ro.

Pe scurt, politica unei bănci centrale nu poate proteja şi cursul valutar al monedei şi dobânda la care se vinde acea monedă:

  • BNR, de pildă, va cumpăra leul până când preţul local al acstuia (dobânda) va creşte insuportabil de mult pentru economie.
  • Sau, va pune pe piaţă lei,  ca să amelioreze dobânda, dar aceştia vor căuta pe piaţă profitul cel mai mare şi se vor transforma în lei.

Sursa iniţială a dezechilibrelor a fost creşterea cantităţii de lei pe piaţă prin creşterea salariilor, ca şi reducerea fiscalităţii în ultimii trei ani.

Excesul de lei nu a fost susţinut şi de creşterea volumului de marfuri autohtone şi atunci importurile au crescut exploziv faţă de ritmul exporturilor, iar nevoia de valută s-a cronicizat.

Speculatorii au pândit momentul prielnic pentru declanşarea atacurilor împotriva leului încă de atunci când s-a consolidat tendinţa de creștere a deficitului comercial şi a celui al balanţei de plăţi (contul curent).

Momentul de declanşare a fost oferit de „ordonananța lăcomiei” și de impasul în care se află Ministerul Finanțelor în construirea bugetului cu un deficit de maxim 3%.

Ordonanța „Vîlcov – Teodorovici”, care a anunțat taxarea activelor bancare în funcție de media dobânzii de piață la lei, face inutilizabil instrumentul dobânzii de politică monetară folosit de BNR, pentru a potoli inflaţia.

BNR nu mai poate mări dobânda la care împrumută băncile (ca să tempereze consumul şi respectiv inflaţia),  pentru că va contribui la deteriorarea bilanţurilor lor din cauza noii taxe.

BNR nici nu poate să intervină prin achiziţii pe piaţa valutară în orice condiții speculative, pentru că nu ar face decât să încurajeze speculatorii:  îi vor vinde euro, cursul acestuia va scădea, doar cât să le ofere șansa de cumpăra mai ieftin leii cu care vor relua achizițiile de euro și îl vor duce pe un nou palier, de unde ar putea continua spirala depercierii.

Mecanismul atacului se bazează și pe tehnica decontării unor instrumente de schimb (swap) lei-euro. Speculatorii mizează pe depreciere, cumpără lei la o cotație, contând pe decontarea lor la ulterioară, după ce vor fi vândut euro în profit.

Astfel spirala deprecierii se autoalimentează cu resurse.

În fine, Statul însuși are nevoie de lei dar și de euro pentru a-și acoperi deficitul. Ca urmare:

  • fie apelează la băncile locale, dar la o dobândă tot mai mare, căci acestea se gândesc la suplimentul de taxe pe care va trebui să-l plătească,
  • fie apelează la împrumuturi externe în euro, dar și acestea s-ar putea scumpi, pentru că BNR nu mai poate face leul suficient de atractiv prin propria sa dobândă.

De altfel, marile puseuri de depreciere din ultimii doi ani s-au produs (v. graficul de mai sus):

  • înaintea alegerilor din toamna lui 2016 şi pe seama programului de guvernare ale viitorilor câştigători ale acestora;
  • cu ocazia bugetelor de stat din următorii doi ani, sau ale rectificărilor acestora, respectiv din cauza întârzierii celui pe 2019.

În concluzie, BNR nu poate conserva și leul și dobânda în același timp (iar speculatorii știu asta), ci doar să reducă dimensiunea dezastrului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 23.1.2019

Lăsați un comentariu


Stiri

Mugur Isărescu: Băncile Centrale – 3 căi de integrare a riscurilor climatice

Adrian N Ionescu

Băncile centrale și autoritățile de supraveghere financiară trebuie să găsească instrumentele analitice, metodele și datele potrivite pentru a integra riscurile climatice în activitatea lor, în… Mai mult

Stiri

DNA – 2020: În 105 dosare deschise în legătură cu pandemia de Covid – prejudicii de sute de milioane

Vladimir Ionescu

DNA a instrumentat anul trecut 105 dosare legate de pandemie, cinci dintre acestea au fost deja trimise cu rechizitoriu în instanță, iar alte 24 sunt… Mai mult

Stiri

Romgaz va depune o ofertă pentru preluarea participației ExxonMobil în Marea Neagră la Neptun Deep

Adrian N Ionescu

Romgaz (SNG) va depune o ofertă pentru preluarea participaţiei ExxonMobil la concesiunea exploatării gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, înainte de expirarea… Mai mult

Europa

400 de milioane de doze de vaccinuri “fantomă” – oferta rețelelor infracționale către statele UE

Iulian Soare

Rețele special organizate au încercat să vândă unor state membre  400 de milioane de doze de vaccin împotriva Covid-10, la un preț de aproape trei… Mai mult

Europa

18 companii au renunțat să mai lucreze la Nord Stream 2 de teama sancțiunilor americane

Razvan Diaconu

Un număr de 18 companii au fost convinse de perspectiva unor sancțiuni americane să nu mai lucreze pentru proiectul gazoductului rusesc Nord Stream 2, arată… Mai mult

Stiri

PNL anunță că nu susține proiectul lui Nicușor Dan de suspendare pentru 2 ani a PUZ-urilor sectoarelor, ci doar pentru 3 luni

Razvan Diaconu

Nicușor Dan a cedat, joi dimineață, în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism a Primăriei Capitalei, în privința dorinței sale de a impune suspendarea pe o… Mai mult

Stiri

Profitul Romgaz a crescut cu 15% în 2020, pe seama reducerii amortizării, redevenței și a impozitului

Adrian N Ionescu

Profitul net al celui mai mare producător român de gaze naturale, Romgaz (SNG), a depășit 1.254 milioane de lei, în creștere cu 15,1% în anul… Mai mult