Pe cât de simplu pare, pe atât este greu de aplicat. Utilizarea biomasei ca sursă de energie este soluția propusă de patronatul investitorilor români (PIAROM), printr-un program dedicat, pentru rezolvarea unei bune părți din problemele legate de deșeurile menajere, încălzirea locuințelor din comunități sărace, tăierile abuzive de păduri.
Biomasa este definită ca fiind partea degradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură, inclusiv a substanțelor vegetale și animale, silvicultură și industriile conexe, precum și partea degradabilă a deșeurilor menajere și industriale. Ea poate deveni sursă de energie, cu ajutorul unor instalații dedicate care să o transforme în peleți.
Subiectul a fost dezbătut joi, 19 octombrie 2017 la conferința organizată de PIAROM, în parteneriat cu Blocul Național Sindical și Academia de Studii Economice. La dialog au participat și ministrul agriculturii, Petre Daea și secretarul de stat Alexandru Potor. (vezi agenda conferinței și o parte din prezentări aici)
Potrivit datelor PIAROM, România deține peste 60 milioane tone pe an de biomasă uscată din care se pot obține peste 240 milioane MWh energie electrică și termică.
Alte cifre arată că România a folosit în 2015 pentru confortul termic al populației circa 115 milioane MWh, iar prin utilizarea biomasei s-ar economisi zeci de milioane de tone de lemn sau de lignit.
În schimb, în acest moment, mare parte din biomasă este neutilizată, abandonată, devenind de fapt o sursă de poluare, dat fiind că se degradează pe terenurile pe care este abondonată sau se arde necontrolat.
PIAROM propune un program național prin care sunt utilizate circa 200 de instalații complexe de ardere și transformare a biomasei în peleți. Investiția totală s-ar ridica la circa 1,7 miliarde euro iar instalațiile ar fi realizate de un investitor român care este și inventator al acestora (informații detaliate despre program – aici).
Reprezentanții Blocului Național Sindical au subliniat că valorificarea biomasei va avea impact semnificativ într-o serie de domenii problematice ale României. Dat fiind că reprezintă o sursă alternativă de energie, ar contribui la stoparea defrișărilor abuzive. Totodată, ar asigura accesul la energie al comunităților sărace, unde există locuințe care nu se pot încălzi suficient iarna.
Un alt aspect îl reprezintă „curățarea” Deltei Dunării de stuful care nu este acum tăiat și utilizat. Nu în ultimul rând, potrivit acestora, ar putea reprezenta o soluție pentru deșeurile menajere, inclusiv gropile de gunoi.
Programul propus ar crea în total, potrivit PIAROM, circa 1 milion de locuri de muncă.
Reprezentanții Ministerului Agriculturii au transmis, în cadrul conferinței, că programul este ambițios și că ar trebui susținut de investitorii publici și privați, astfel ca România să poată deveni „una dintre țările europene cu o rată excelentă de conversie a biomasei în energie”.
În domeniul agriculturii și dezvoltării rurale, însă, nu există în prezent prea multe surse concrete de finanțare în acest sens, nici prin fonduri publice, nici prin Programul Național de Dezvoltare Rurală.
În schimb, potrivit informațiilor transmise de reprezentații Ministerului Dezvoltării Regionale și Fondurilor Europene, astfel de capacități de producție pot fi finanțate prin Programul Infrastructură Mare. În cadrul Axei 6 a acestuia există o măsură care vizează „Creșterea producției de energie din resurse regenerabile mai puțin exploatate”, inclusiv biomasa, iar proiectele trebuie depuse de autorități publice locale. Apelul de finanțare este deschis din luna iulie și proiectel pot fi depuse până la finalul anului 2018.
Urmărește-ne pe Google News
