Președintele francez, Emmanuel Macron reia ideea unei „Europe cu mai multe viteze” pentru ca să se poată identifica soluții de integrare de noi țări candidate, printre care Moldova și Ucraina.
Emmanuel Macron a declarat luni că UE ar trebui „probabil” să evolueze către o Uniune „cu mai multe viteze”, deoarece se are în vedere integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și țărilor din Balcanii de Vest.
Macron a spus că UE trebuie să se reformeze dacă dorește să integreze noi națiuni pentru că va fi pusă în situația să obțină un consens cu peste 30 de țări membre.
Problema consensului în UE
„Riscul este să credem că ne putem mări fără reformă. Pot să mărturisesc că este destul de greu pentru Europa să avanseze pe subiecte sensibile cu 27 de membri. Cu 32 sau 35 de membri, nu va fi deloc mai ușor”, a spus el la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi la Paris.
„Vom avea nevoie de îndrăzneală, să acceptăm mai multă integrare în unele zone și poate chiar o Europă cu mai multe viteze”, a spus el.
Președintele francez nu a explicat cum va funcționa această Europă cu mai multe viteze, dar a adăugat că o revizuire a procedurilor UE este necesară pentru ca blocul să își aprofundeze și să-și mențină „atractivitatea”.
Potrivit mai multor oficiali francezi, guvernul lui Macron lucrează la mai multe propuneri pentru o Europă cu mai multe viteze, care ar include crearea de grupuri informale de țări membre care ar lucra în domenii specifice de politică.
UE cu un nucleu dur și zona perifierică
Macron a sugerat, de asemenea, că își va detalia gândurile despre extindere și reforma UE în lunile următoare și înaintea alegerilor pentru Parlamentul European de anul viitor.
Atât Ucrainei, cât și Moldova au primit statutul de candidat la UE în iunie, iar mai multe voci cer ca UE să deschidă discuțiile de aderare până în decembrie.
În ciuda semnelor că contraofensiva ucraineană avansează mai lent decât se aștepta, Macron și-a reiterat și sprijinul deplin pentru Ucraina.
„Rusia nu poate și nu trebuie să câștige. Ar fi sfârșitul oricărei încrederi în dreptul internațional. [Ucraina] va fi o investiție în ceea ce privește diplomația și resursele în anii următori. Nu putem pretinde că acest efort nu a existat”, a spus el diplomaților.
O ciorbă reîncălzită „à la Macron”
În 2017, prospătul de atunci președinte al Franței, Emmanuel Macron prezenta o schiță de reformă a Uniunii Europene așa-numitul „Plan Macron” printre care se propunea o guvernare a Zonei Euro, taxarea tranzacțiilor financiare și unificarea politicilor fiscale a statelor care utilizeză moneda comună.
În esență Planul Macron din 2017 pentru „flexibilitatea” Uniunii Europene, tradusă prin integrarea diferenţiată şi oficializarea Europei cu mai multe viteze, fiind vorba, în esenţă, de un nucleu dur al țărilor care se distanțează practic de grupul îndărătnic al Europei Centrale și de Est şi porneşte cu mare viteză spre o integrare mult mai complexă.
Pe de altă parte, când vorbește de „guvernarea politică centralizată a Zonei Euro”, se vedfe în perspectivă cu un guvern propriu, buget propriu, parlament propriu şi ministru de Finanţe al Zonei Euro, cu taxarea tranzacţiilor financiare dar mai ales cu unificarea nivelului de impozitare în Zona Euro, ceea ce ar lăsa, de exemplu, Germania fără pârghia unei politici fiscale naţionale, o schimbare istorică, pe care Berlinul nu pare deocamdată pregătit să o accepte.
***
