vineri

21 iunie, 2024

20 mai, 2024

Schimbările structurale din coșul de consum, din 2020 până în primele luni ale anului 2024 au influențat inflația, iar adecvarea politicii monetare la evoluția acesteia necesită prudență.
O analiză pe 12 categorii de bunuri de consum și servicii esențiale – precum și schimbarea ponderii lor în coșurile de consum ale României, Poloniei, Ungariei și Cehiei – explică atât politicile monetare ale regiunii, cât și diferențele structurale ale coșului de consum față de cel al zonei euro.

  • Schimbările ȋn ponderile coșului de consum au fost inflaționiste după izbucnirea pandemiei, adăugând la inflația totală până la 2 puncte procentuale în 2022,

  • Începând cu mai 2023 schimbarea coșului de consum este benefică procesului dezinflaționist

  • Structura coșului de consum din România diferӑ față de structura coșului din zona euro pentru mai multe categorii de produse, ceea ce ar putea implica un grad mai mare de divergență între inflația autohtonă și cea din zona euro

  • Astfel, există motive de naturӑ structuralӑ pentru ca politica monetară să fie mai conservatoare atât în perioada de întărire cât și în perioada de relaxare a politicii monetare față de țările din regiune

Începând cu anul 2022, inflația în țările din regiune a depășit inflația din zona euro cu mai mult decât ȋn perioada de până atunci (Fig. 1).

Cu excepția României, diferențialul de inflație a înregistrat o creștere abruptă până în 2023T1 după care a scăzut continuu.


În România diferențialul de inflație față de zona euro a avut o traiectorie sinuoasă fără să dea semne de scădere. În țările din regiune, în mod implicit, există o marjă suplimentară de inflație comparativ cu zona euro și datoritӑ faptului că ținta de inflație pe termen mediu a băncilor centrale din aceste țări, cu excepția Cehiei, este mai ridicată decât ținta Băncii Central Europene de 2% pe an.

Intervalul țintit al inflației pe termen mediu este 3%±1% în Ungaria și 2,5%±1% în Polonia și România. Banca Centrală a Cehiei are același obiectiv ca Banca Central Europeană. După 2022, alți factori, externi și interni, au cauzat lărgirea diferențialului față de inflația din zona euro.

Indicele armonizat al prețului de consum (IAPC) care este măsura oficială a inflației prețurilor de consum în Uniunea Europeană se referă la același grup de produse, care fac obiectul tranzacțiilor monetare efectuate de gospodăriile populației pe teritoriul unei țări, astfel că diferențele indicelui între țări reflectă pe de o parte dinamica diferită a prețurilor produselor incluse în coșul de consum și pe de altă parte obiceiurile diferite de consum reflectate de ponderile produselor din coșul de consum egale cu ponderea cheltuielii cu acele produse în totalul cheltuielilor de consum.

Schimbările din coșurile de consum 2020-2024, în România și alte trei state din regiune: cum au contribuit la evoluția inflației

Categoriile de produse care intră în componența IAPC sunt cele din Classification of Individual Consumption According to Purpose (COICOP) realizată de Organizația Națiunilor Unite.

Ponderile celor 12 categorii de bunuri de consum și servicii ce intră în componența IAPC reflectă ponderea cheltuielilor efectuate cu aceste produse in total cheltuieli în urmă cu doi ani. Ponderile produselor individuale ce determină structura coșului de consum se schimbă în fiecare an.

Schimbarea structurii coșului de consum poate influența în sine variația indicelui de preț. Diferența dintre IAPC curent si IAPC calculat cu ponderile cosului de consum din 2020 arată că, în special în cazul României și mai puțin în cazul Cehiei, schimbarea coșului de consum a fost inflaționistă în 2021 și 2022 și apoi dezinflaționist în 2023 (Fig. 2).

În 2021 schimbarea coșului de consum față de 2020 a adăugat un punct procentual la indicele IAPC, iar în anul 2022 două puncte procentuale.

În schimb în anul 2023 influența coșului de consum a fost inflaționistă până în martie când a generat 1,2 puncte procentuale din IAPC curent, după care a devenit dezinflaționistă reducând IPC cu până la 0.8 puncte procentuale în decembrie 2023.

Efectul dezinflaționist s-a atenuat în primele două luni din 2024, schimbarea ponderilor reducând efectul prețurilor cu 0.4 puncte procentuale în februarie 2024.

Evoluția pe 12 categorii de bunuri și servicii esențiale

Schimbările ponderilor în cosul de consum față de 2020 au fost semnificative mai ales pentru grupa mărfurilor agroalimentare si băuturi nealcoolice, dar nu atât de mari precum în celelalte țări (Fig. 3).

Au fost patru grupe de mărfuri pentru care ponderea în coșul de consum a crescut față de 2020 în toți anii care au urmat:

  • produsele agroalimentare și băuturi nealcoolice,
  • grupa locuință, apa, gaz, electricitate si alti combustibili,
  • sănătate și
  • educație.

Grupele de produse care au pierdut din semnificație în totalul cheltuielilor propulației au fost:

  • băuturile alcoolice, tutun,
  • îmbrăcăminte și încălțăminte,
  • transport,
  • comunicații,
  • hoteluri si restaurante.

Grupa produselor de recreere si cultură, precum și grupa de mobilier și dotarea locuintei au fost reziliente la șocuri. Cheltuielile destinate acestor categorii de produse au fost relativ stabile de-a lungul perioadei, nefiind produse care să reprezinte necesități cheltuielile au fost ajustate în sens contrar evoluțiilor de preț.

Cu cât diferențele în structura cheltuielilor sunt mai mari față de zona euro cu atât și evoluția inflației ar putea fi diferită, ceea ce implicit înseamnă diferențe în politica monetară pentru atingerea obiectivului comun de stabilitate a prețurilor (Fig. 4a).

Specificul României. Diferențe structurale față de coșul zonei euro

România se distinge de celelalte țări prin ponderea ridicată a cheltuielilor alimentare (Fig. 4b), în principal a cheltuielilor cu produse alimentare neprocesate (Fig.4c), compensată de ponderea redusă a cheltuielilor cu restaurante și hoteluri, a activităților recreative, în general a serviciilor (Fig. 4d).

Din această cauză indicele de preț din România are o volatilitate endogenă mai crescută decât în celelalte țări, care nu poate să fie trecută cu vederea de politica monetară (Fig. 5).

Iar faptul că schimbările structurale ale coșului de consum pot adăuga între -1 si +2 puncte procentuale la inflație în vremuri de criză îndeamnă la prudență în ceea ce privește deciziile de politică monetară atât pe ciclul de întărire cât și pe ciclul de relaxare.

A ajutat dobânda de plitică monetară? Pe noi și pe ceilalți?

Ceea ce s-a și întâmplat, atât în ceea ce privește startul ciclului de creștere a dobânzii de politică monetară după țările din regiune (în octombrie 2021 odată cu Polonia, față de iunie 2021 în Ungaria și Cehia) cât și magnitudinea cu care a crescut dobânda de politică monetară, cu 5.75 puncte procentuale față de 6.65 puncte procentuale în Polonia, 6.75 puncte procentuale în Cehia și 12.4 puncte procentuale în Ungaria.

La fel se întâmplă cu startul politicii de scădere a dobânzii de politică monetară (Fig. 6).

În Polonia prima reducere a dobânzii de referință a fost în septembrie 2023, în Ungaria în octombrie 2023 și în Cehia în decembrie 2023.

România mai are de așteptat până la ȋnceperea ciclului de relaxare a politicii monetare.

(Citiți și: ”Analiză / De ce iubește guvernul inflația: În 2023, din creșterea cu 61 mld. a veniturilor, 45 mld. au venit din inflație. Când veniturile cresc mult mai rapid decât PIB”)

*

Ella Kállai este economist Șef Alpha Bank Romania

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: