Analiză

Deficitul bugetar – la ce să ne aşteptăm

Situaţiile oficiale prezentate în ultimii ani în materie de execuţie bugetară arată că trimestrul trei, de finalul căruia ne apropiem deja (cu un sold de… Mai mult

09.10.2019

La obiect

România şi ţintele fixate prin strategia Europa 2020. Punctele tari și punctele slabe

Prin strategia Europa 2020 (adoptată de Consiliul European în iunie 2010) , au fost stabilite ţinte la cinci indicatori apreciaţi ca fiind semnificativi pentru dezvoltarea… Mai mult

08.10.2019

Europa

Indexul Regional al Competitivității: Cum stau regiunile românești și de ce

București -Ilfov, regiunea din România cu cel mai mare scor (55,92 din 100 maxim posibil) în Indexul Regional al Competitivității 2019, se află abia pe… Mai mult

07.10.2019

Analiză

T2 din 2019 – Venitul mediu lunar s-a dublat din 2014 încoace

Datele publicate de INS pentru trimestrul II 2019 arată că veniturile românilor au depășit nivelul de 1.800 lei lunar pe persoană. Ele au fost de… Mai mult

07.10.2019

Cronicile

Eliminarea inechităților din salarizarea bugetarilor va costa 4,33 miliarde euro în 5 ani

de Mariana Bechir 28.11.2016

salarizareGuvernul nu va mai trimite Parlamentului proiectul unei noi legi a salarizării unitare pentru sistemul bugetar – acesta va fi terminat curând, dar nu va fi pus în dezbatere publică, așa cum oficialii anunțaseră anunțase anterior.

Proiectul va fi lăsat următorului Guvern, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Bogdan Hossu, președintele confederației cartel Alfa, după întâlnirea de luni a Consiliului Tripartit.

Pentru rezolvarea tuturor inechităților salariale din sistemul public de salarizare este nevoie de alocarea a 19,5 miliarde de lei (4,33 miliarde euro) până în 2022, potrivit calculelor Guvernului.

Rescrierea Legii salarizării uniatre a fost unul dintre obiectivele prioritare ale guvernului de tehnocrați și a dus chiar la prima plecare din Cabinetul Cioloș: Claudia-Ana Costea a demisionat din cauza unui proiect de OUG cu care nu era de acord.

Noi detalii privind proiectul:

  • creșterea medie a salariilor plătite din fonduri publice va fi de 37,3 % corelată cu creșterea economică prognozată
  • raportul dintre salariul minim și cel maxim va fi redus la 1/13
  • cel mai mare salariu va fi al președintelui, iar salariul premierului va fi redus cu 300 de lei față de nivelul actual
  • vor fi acordate sporuri pentru funcții greu ocupabile (30%),  cum ar fi medicii și specialiștii din domeniul informatic, pentru a compensa situațiile în care recrutarea de personal este dificilă
  • sporuri de performanță în limita a 5% din buget.

Ministrul Pîslaru, săptămâna trecută: În două săptămâni trimitem proiectul în Parlament 

Salariul mediu brut pe economie va ajunge la 4.000 de lei până în 2021, potrivit declarațiilor ministrului Muncii, Dragoș Pîslaru, referitoare la Legea salarizării unitare din sistemul bugetar, un proiect pe care Guvernul Dacian Cioloș dorește să-l finalizeze la începutul lunii decembrie.

”Propunem o lege de salarizare unitară care să  poată să fie aplicată. În două săptămâni, avem proiectul Legii salarizării, la începutul lunii decembrie, depunem legea”, a spus ministrul luni, la Antena 3.

În acest moment, a explicat Dragoș Pîslaru, în România există 5,6 milioane de salariați, din care 1,217 milioane lucrează în sistemul de stat.

”Salariul mediu brut (pe economie – n. red.) va fi în jur de 4.000 de lei, în 2021. 4.000 de lei, de la 2.800 de lei, cât e azi”, a explicat ministrul Pîslaru.

Aceasta înseamnă că bugetarii vor avea un salariu mediu brut de peste 4.000 de lei, întrucât câștigurile medii din acest sector sunt mai mari decât cele din privat: diferența dintre sectorul bugetar și cel concurențial este de 455 de lei în 2016  și se va reduce la 268 de lei în 2020, potrivit Comisiei Naționale de Prognoză (CNP).

comisia-prognoza-castig-salarial

Conform CNP, salariul mediu brut pe economie în 2020 este estimat la 3.505 lei, ceea ce înseamnă că ministrul Muncii este foarte optimist și prognozează un ritm de majorare mai accentuată în acest interval sau o creștere consistentă a salariilor, cu 500 de lei, în 2021.

Ordonanța salarizării – compromisă de creșterile salariale electorale

Termenul de finalizare a legii a fost fixat inițial de Guvernul Cioloș pentru februarie 2016.

În locul legii, ce nu putea fi susținută financiar în nicio variantă, executivul a ales o ordonanță de urgență care să facă unele corecții, în limita anvelopei salariale disponibile. OUG 20 a fost însă amplu modificată în Camera Deputaților, pe 7 noiembrie, Parlament.

Legea de adoptare a OUG a fost votată după un schimb de replici între ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, și liderul PSD – Liviu Dragnea.

Pîslaru le-a cerut parlamentarilor să lase OUG 20 aşa cum era, atrăgând atenția că în raportul comisiilor sunt nişte măriri care nici nu erau în spaţiul public.

Proiectul guvernului, spre deosebire de raportul comisiilor, este sustenabil şi vine cu o creştere de 30% în cinci ani, a mai spus ministrul:

”Sunt banii oamenilor din această ţară, lor le vindem această iluzie pe care în prag de alegeri este ilegal să o promovăm.

Apelez la înţelegerea şi reponsabilitatea dumneavoastră de a nu păcăli oamenii din ţară și de a păstra demnitatea funcţiei şi de a înţelege că singurul mod în care putem implementa o politică de salarizare este într-un mod în care stăm, facem calcule, nu ne grăbim, vedem cât ne permitem, nu ne grăbim şi implementăm ceva carea are sens pentru 5 ani ca toată lumea să aibă de câştigat”.

Dragoș Pîslaru a explicat că modificările polarizează și mai mult salarizarea bugetarilor:  „Raportul va creşte salariile celor care au deja salarii mai mari şi mai puţin pentru cei care sunt la intrarea în sistem, pentru cei pe care vrem să-i păstrăm în ţară: farmacişti, medici, asistente sau învăţători, profesori.

Nu este firesc să avem creşteri de peste 50% la cadre de conducere, în condiţiile în care problema noastră este învăţătorul de la sat”.

Impactul legii este de 4,8 miliarde de lei, potrivit calculelor Guvernului, comparativ cu 2,6 miliarde, în forma inițială a OUG 20.

În replică, Liviu Dragnea a acuzat Guvernul că are bani suficienţi pentru majorările salariale decise de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, susţinând că lipsa fondurilor este ”o mare minciună”, iar deficitul nu ar fi în pericol.

”Parlamentul nu poate fi oprit să adopte legi. Nicăieri în lune un parlament nu poate fi oprit să legifereze”, a răspuns liderul social-democraților.

El susține că OUG 20/2016 ”a pus dezordine în sistem” şi că în acest an, potrivit datelor oficiale, ar rămâne necheltuiţi 29 de miliarde de lei.

”Dacă cineva de la ministerul de Finanţe vrea să mă contrazică, îl aştept oricând. (…) Ei, după ce şi-au luat ţara înapoi, au 29 de miliarde necheltuiţi”, a spus Liviu Dragnea.

Legea va merge spre promulgare, însă mai mulți miniștri au anunțat deja că ea va fi atacată la CCR, argumentele principale fiind că nu se respectă două prevederi:

  • nu prevăd sursa de finanțare
  • încalcă și art. 17 alin. (1) din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, care prevede că “nu se pot promova acte normative cu mai puțin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului Guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituția României, republicată, care să conducă la creșterea cheltuielilor de personal”

Corecțiile aplicate de Guvern, desființate de Parlament. În locul lor, introduse noi inechități

Principiile care ar fi trebuit respectate din 2010 încoace

Legea 284 din 2010 privind salarizarea unitară la bugetari a introdus primele grile coerente, fixate după consultări cu sindicatele și cu experți de la Banca Mondială.

Reglementarea prevedea o perioadă de șase ani pentru ca fiecare clasă de salarizare să ocupe poziția ce-i revine în respectiva grilă.

În acești ani categoriile slab plătite, din josul grilei aveau posibilitatea să urce treptat, până când fiecare ajungea să ocupe, ca într-un puzzle, nivelul stabilit în cadrul raportului de 1 la 15 (cel mai mare salariu să fie de cel mult 15 ori mai mare decât cel mai mic).

Măririle făcute uniform pe domenii, funcție de presiuni și de campaniile electorale, au făcut ca deplasarea diferitelor clase să fie haotic și să producă noi bulversări.

Ce-și propunea Guvernul prin OUG 20

În momentul elaborării Ordonanței 20/ 2016, așa -numita Ordonanță a salarizării, ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru anunța rezolvarea aproape integrală a corecțiilor din sistemul sanitar.

Acestea s-au făcut prin majorări aplicate astfel încât plata să fie egală pentru funcții similare grupate și raportate la formula din Legea 284/2010 privind salarizarea unitară în sistemul bugetar.

Majorările efectuate de deputați și votate luni în plen nu au o abordare logică și bulversează și mai mult grila din sănătate, provocând inechități chiar mai mari, explică Viorel Rotilă, președintele Federației Solidaritatea Sanitară.

În opinia acestuia, orice intervenție pe grile ar trebui să aibă loc în același ritm. Asta ar însemna să se stabilească, de exemplu, ca la un moment dat să ajungă toate clasele la valoarea a 65% din salariul țintă, apoi la 80% etc.

Ce-au făcut deputații: inexplicabilele creșteri de salarii pentru farmaciști

Unul dintre cele mai flagrante exemple de incoerență a legislativului este cel al farmaciștilor primari și specialiști, marii câștigători ai amendamentelor din Parlament.

În Legea 248, farmacistul primar din clinic are un coeficient de ierarhizare de 3,99, ceea ce înseamnă că, raportat la actualul salariu minim, salariul corect (la care trebuie să se ajungă) este de  4.987 de lei.

Medicul primar are un coeficient de ierarhizare de 5,77, adică o țintă salarială finală de 7.213 lei.

Deputații au considerat cu de la sine putere, în pofida studiilor și negocierilor care au stat la baza Legii 248, că farmaciștii și medicii trebuie să fie plătiți similar.

Astfel s-a ajuns ca farmaciștii primari și cei specialiști să aibă același salariu ca și medicii primari și specialiști: de 4.510 lei, respectiv 3.544, pentru gradație 0.

Pentru gradația maximă, la farmaciștii și medicii primari salariul de bază este de 5.616 lei.

Dar:

  • farmaciștilor, deputații le-au acordat o majorare de la 3.682, în varianta Guvernului, la 5.616 lei, în varianta deputaților – creștere de 1.934 lei
  • medicii primari primesc o majorare de numai 511 lei, față de OUG 20 în varianta adoptată de către Executiv

Ceea ce înseamnă că se aplică o creștere de aproape 53% pentru farmaciști și de aproximativ 10% pentru medici, fără ca cineva să explice raționamentul în baza căruia s-a optat pentru această formulă.

Decizia deputaților lor ignoră astfel chiar scopul principal al modului în care Guvernul a formulat OUG 20 – acela de a oferi, atât cât permite bugetul, o înaintare în grilă pentru medici (doar operând corecții, adică aducând toate salariile dintr-o clasă la valoarea maximă aflată în plată), astfel încât să fie stopată migrarea lor.

Reamintim că politicile publice în domeniu și fenomenul migrării (în principal din cauza salarizării) au făcut ca România să se confrunte cu o criză gravă de personal medical.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.11.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Sindicat: ANAF organizează concursuri doar pentru posturi de conducere. Deficitul mare este la posturile de execuție

Vladimir Ionescu

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a scos la concurs peste 60 de posturi de conducere din cadrul direcţiilor generale ale finanţelor publice şi administraţiilor… Mai mult

Europa

Sistemul bancar european sub presiune: De la provocările dobânzilor negative, la cele ale digitalizării

Adrian N Ionescu

  Scăderea profitabilității băncilor europene este rezultatul dobânzilor negative induse de politica monetară a Băncii Centrale Europene (BCE), dar și al concurenței companiilor financiare digitale.… Mai mult

Stiri

Rezidențiat 2019 / Ministrul Sănătății îi propune președintelui Iohannis o “soluție”: Interimar la Educație pentru 2 zile

Vladimir Ionescu

Numirea unui ministru al Educației interimar pentru doar două zile este soluția pe care ministrul Sănătății, Sorina Pintea, i-o propune președintelui Klaus Iohannis. Așa-zisa soluție… Mai mult

Europa

Bruxelles continuă procedurile: Acordul pentru Brexit va fi supus votului, marți, în Parlamentul European

Iulian Soare

Bruxelles-ul, scrie The Guardian, evită să se lase atras în drama politică desfășurată la Westminster (sediul Parlamentului britanic). Ambasadorii statelor UE, reuniți duminică dimineață, în… Mai mult

Europa

Donald Tusk va candida pentru poziția de lider al Partidului Popular European

Iulian Soare

Donald Tusk, președintele în funcție al Consiliului European, a fost nominalizat de partidul său din Polonia, Platforma Civică, drept candidat la șefia Partidului Popular European… Mai mult

Europa

Cele 3 scrisori contradictorii ale Londrei către Bruxelles, în chestiunea Brexit

Iulian Soare

Boris Johnson a trimis la Bruxelles, după votul de sâmbătă din Camera Comunelor, trei scrisori oficiale, scrie The Guardian: în prima, nesemnată și considerată ca… Mai mult

Stiri

Misiunea primului echipaj exclusiv feminin care a pășit pe Lună, un succes

Iulian Soare

Prima misiune în afara Stației Spațiale Internaționale (ISS) efectuată de o echipă formată doar din astronaute, s-a încheiat cu succes vineri seară, a anunțat NASA,… Mai mult