Elevii români au înregistrat un scor de 470 de puncte la evaluarea cunoştinţelor şi gândirii civice, clasându-se astfel pe locul 16 din 20 de ţări participante la Civic and Citizenship Education Study.
Scorul mediu a fost de 508, conform Raportului ICCS lansat, miercuri, de Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii Bucureşti.
Conform studiului, elevii români participă în procent mare la acțiuni de voluntariat, au un puternic sentiment de apartenență europeană, au mai multă încredere în instituțiile europene decât în cele naționale, se așteaptă ca în viitor să participe la activități civice și politice, iar 70% din adolescenții intervievați consideră că democrația este cea mai bună formă formă de guvernământ.
Interesul lor față de politică și problemele sociale este ușor sub media ICCS.
Potrivit studiului, aproximativ un sfert dintre elevii români se află la nivelul D de competenţă sau mai jos (faţă de 14,2% media ICCS 2022), iar aproximativ o cincime se află la nivelul A (faţă de 30,6% media ICCS 2022).
Rezultatele elevilor români:
- Din punct de vedere al implicării civice în şcoală şi comunitate, cei mai mulţi elevi români (86%) au votat pentru alegerea reprezentantului clasei în Consiliul elevilor, faţă de 78% media ţărilor participante la ICCS 2022. Totodată, mai puţin de o treime dintre elevii români (28%) au interes ridicat şi foarte ridicat faţă de politică şi problemele sociale, faţă de 30% media ICCS 2022.
- Mai mulţi elevi români (55%) decât media ICCS 2022 (37%) au declarat că fac parte din grupuri de voluntariat care ajută comunitatea locală.
- În ceea ce priveşte încrederea în instituţiile statului, intenţiile de vot şi participare, cei mai mulţi elevi români (7 din 10) consideră că democraţia este cea mai bună formă de guvernământ.
- Numai 4 din 10 elevi au încredere ridicată în guvern şi Parlament, faţă de 5 din 10 media ICCS.
- Intenţiile de vot ale elevilor români sunt mai optimiste decât media ICCS 2022, peste trei sferturi dintre aceştia au declarat că ar vota la cel puţin un tip de alegeri în viitor.
- Asemănător elevilor din celelalte ţări participante, cel puţin jumătate dintre elevii români se aşteaptă să participe pe viitor la activităţi civice legale şi politice (să ia legătura cu reprezentantul ales, să participe la marşuri/proteste paşnice, să colecteze semnături pentru o petiţie).
- Într-o măsură mai mare decât media ICCS 2022, elevii români consideră că pe viitor se vor implica în activităţi de protecţia mediului, iar aproape 9 din 10 elevi consideră că îi vor încuraja şi pe ceilalţi să se implice.
- Elevii români au un sentiment puternic de apartenenţă europeană: 97% dintre aceştia se declară europeni, 94% sunt mândri de apartenenţa României la Uniunea Europeană, ambele procente sunt mai mari decât media ICCS 2022 (95% respectiv 91%).
- Majoritatea elevilor români susţin libertatea de circulaţie în interiorul Europei: 96% dintre aceştia consideră că libertatea cetăţenilor europeni să lucreze oriunde în Europa este benefică pentru economia continentului şi numai 30%, faţă de 4% media ICCS 2022, consideră ar trebui să se limiteze într-o anumită măsură drepturile europenilor la muncă în spaţiul european.
- Elevii români sunt favorabili cooperării țărilor europene în protejarea mediului: 94% consideră că țările europene ar trebui să adopte reglementări comune în domeniul protecției mediului.
- Un procent semnificativ de elevi români sunt critici cu privire la costurile instituțiilor europene (62%), la influența pe care o au țările bogate asupra politicilor europene (70%) și la influența birocraților europeni (61%).
- Elevii români au o încredere mai mare în instituțiile europene decât în cele naționale: 69%, respectiv 68% dintre elevii români au încredere totală și mare în Comisia Europeană, respectiv Parlamentul European, și doar 44% investesc Guvernul României cu același nivel de încredere.
Raportul revizuirea periodică şi îmbunătăţirea curriculum-ului de educaţie civică, mini-granturi de inovare dedicate şcolilor pentru a susţine proiecte civice, revizuirea standardelor de evaluare externă a unităţilor de învăţământ în sensul integrării aspectelor ce ţin de educaţie civică şi dezvoltare durabilă, programe de formare continuă a cadrelor didactice.
****
