Mai mult de trei sferturi (79%) din infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice din Europa era controlată de companiile de utilităţi şi petroliere.
Companiile petroliere şi cele de utilităţi se află în plină campanie de achiziţie companiilor relevante care operează reţele de încărcare – consecinţă a unor strategii din ce în ce mai clare de preluare a controlului tendinţei de scădere a importanţei hidrocarburilor.
Uniunea Europeană are nevoie de 3 milioane de puncte de încărcare publice pentru cele 44 milioane de maşini electrice care ar urma să circule până în 2030, astfel că dimensiunea ofensivei companiilor petrioliere şi de utilităţi pare, totuşi, minoră .
Ofensiva companiilor petroliere şi de utilităţi pare încă firavă, dar tendinţa este limpede, după cele mairecente achiziții:
- Shell are un buget de investiţii anual de un miliard de euro în energie regenrabilă şi reţele de încărcare a vehiculelor electrice (EV). Cea mai recentă achiziție este a unei reţele de 100.000 de staţii în 28 de ţări, potrivit datelor invocate la conferinţa E-Mobility Charging Infrastructure, din noiembrie 2019.
- British Petroleum a cumpărat cele mai mare operator de stații de încărcare din Regatul Unit Chargemaster (7.000 stații) și a investit într-o companie care liverază soluții în domeniu, printre alte ținte, inclusiv un start-up în tehnologia acumulatoarelor.
- Total a cumpărat în Franța o rețea de 10.000 de stații.
- Electricitié de France (EDF) urmărește să ajungă la o cotă de piață cât mai mare în Europa, prin subsidiara sa Izivia.
- E.On, Enel și EDF colaborează cu Nissan și Nuvve în domeniul stațiilor V2G (Vehicle to Grid).
- Engie a intrat de asemeni în joc prin achiziția unor operatori de rețele de încărcare din Olanda și Belgia.
În România, promisiuni
Evoluția electromobilității în România are loc mai degrabă în cercul vicios al numărului mic de mașini electrice, achizițiile nefiind încurajate decât mai degrabă de promisiunile privind viitoarele rețele de încărcare publice:
Guvernul a aprobat, în iunie anul trecut, un memorandum privind o schemă de sprijin de 250 de milioane de lei pentru instalarea unor staţii de încărcare până în 31 decembrie 2025, cu cu prioritate traseele TEN-T în România, respectiv Coridorul rutier Orient/Mediterana de Est şi Coridorul Rin-Dunăre, drumurile europene şi naţionale, precum şi aglomerările urbane.
Efectele nu sunt previzibile. Nu a avut succes nici programul Administraţiei Fondului pentru Mediu dedicat primăriilor capitalelor de județ pentru dezvoltarea infrastructurii de alimentare a vehiculelor cu energie electrică.
(Citiți și: „Finanțarea pentru stațiile de încărcare a mașinilor electrice: primăriile nu dau buzna, AFM prelungește termenul de depunere a ofertelor”)
Între timp, marile rețele din România fac progrese mai clare:
- Dintre marile rețele de carburanți, MOL pare să se miște cel mai repede, ca să ajungă la 21 de stații în acest an. Ceilalți mari jucători din sector nu au livrat știri mai semnificative în acest sens.
- Dintre companiile de utilități, promisiunea cea mai mare este a Enel, care vrea să ajungă la 2.500 de stații, dar abia peste 5 ani.
- E.On are în plan 19 stații, folosind (ca și MOL) proiectul NEXT-E, cofinanțat din fonduri europene, în cadrul programului Connecting Europe Facility (CEF)
- Dintre marile rețele de retail, Kaufland s-a remarcat cu promisiunea a 24 de stații în 20 de orașe.
Chiar dacă românii au cumpărat cu 50% mai multe autoturisme ecologice în primele 11 luni din 2019, acestea nu au decât 3,8% din piață. Sunt 6015, inclusiv cele hibrid (4.260).
Tranziția de la petrol: câteva estimări
Cererea de petrol ar urma să se plafoneze din 2030, cu 10 ani mai devreme, tocmai ca urmare a creșterii utilizării mașinilor electrice, potrivit Agenției Internaționale de Energie (IEA).
Alte estimări citate de Deloitte împing plafonarea și scăderea cererii de petrol, respectiv de carburanță, chiar spre 2050.
Certă este doar tendința, amploarea acesteia urmând să se contureze în funcție de evoluţia pieţelor.
Totuși, încă din 2017, un studiu ING prevedea că în 2035, piața autot va fi 100% electrică. Mult mai conservator, un alt studiu, al Bloomberg, estima că în 2040, doar 54% din vânzările de mașini noi ușoare vor fi vehicule electrice.
(Citiți și: „De la pompă la priză – agenda unei revoluții: Supremația motoarelor electrice depinde de reglementări și de progresele tehnice”)
Companiile petroliere încearcă să încetinească ritmul tranziției, ca să aibă mai mult timp de aplicare a unor noi strategii.
Deja, cele mai mari cinci companii mondiale de petrol şi gaze naturale (BP, Shell, Chevron, ExxonMobil şi Total) şi cele care reprezintă interesele industriei au cheltuit cel puţin 250 milioane de euro între 2010 şi 2018 pentru lobby la instituţiile UE, în privința politicilor de mediu, potrivit unor estimări ale unui grup de ONG-uri, citată de AFP și Energynomics.
„Adevărata provocare cu care se confruntă companiile de petrol și gaze, dintre care multe aspiră la statutul de companii energetice universale, este să producă mai mult petrol dar și electricitate, cu responsabilitatea emisiei de carbon și răspunzând îngrijorărilor părților implicate în existența lor”, spune Deloitte.
