Marea Britanie a constituit în ultimii ani cel mai important partener al României în comerțul exterior cu care am reușit să obținem un excedent semnificativ. Părăsirea blocului comunitar de către economia insulară și instituirea unor bariere în schimburile de mărfuri, fie ele și netarifare ( la negocieri s-a consemnat în final acordarea de taxe vamale zero), vor afecta soldul comercial al țării noastre.
În anul 2019, pentru care există certificate datele definitive, Marea Britanie a fost al cincilea partener al României la export (pondere 3,7% din total), după Germania (22,4%), Italia (11,3%), Franța (6,9%) și Ungaria (4,8%), dar înaintea Poloniei, Bulgariei (câte 3,5%), Turciei (3,2%), Cehiei și Olandei ( câte 3,1%).
La import, Regatul Unit a figurat de-abia pe locul 17 între statele de origine ale intrărilor de mărfuri, cu numai 1,9%, undeva între Kazahstan (tot 1,9%) și Grecia (1,2%), la foarte mare distanță de podiumul format din Germania (20,2%), Italia (9,1%) și Ungaria (7%). Ceea ce arată o situație neobișnuită pentru noi, obișnuiți să avem deficit cu majoritatea țărilor.
Datele publicate de INS din 2016 încoace arată că România se baza pe un plus din comerțul exterior de mărfuri cu Regatul Unit de circa un miliard de euro anual (vezi tabelul de mai jos). Început încă înainte de venirea pandemiei, declinul schimburilor cu britanicii s-a accentuat puternic, astfel încât excedentul nostru tradițional se va reduce undeva la mai puțin de 60% din cel obișnuit.
De reținut, acesta era, în fapt, și cel mai important în raport cu o mare putere economică a UE, după cum se poate vedea din comparația pentru anul 2019 cu Germania (-1.941 milioane euro), Italia (-102,3 milioane euro) și Franța (+517,1 milioane euro), celelalte mari economii ale continentului european.
Anul cel mai bun pentru noi în schimburile bilaterale a fost 2018, când, pe fondul creșterii semnificativ mai mari a exporturilor față de anul anterior (+12,2%), importurile au rămas în urmă din punct de vedere al avansului procentual (+3,2%), ceea ce a trimis rezultatul la peste 1,1 miliarde euro în plus pentru noi.
Dacă se face o analiză în structură, se poate observa ponderea exporturilor cu valoare adăugată destul de ridicată, cu circa o treime din total pe segmentul de „mașini și aparate, echipamente electrice” (855,2 milioane euro), urmat de sectoarele „miloace și materiale de transport”(511,1 milioane euro), cam o cincime din total, aproape exclusiv prin export de automobile (464 milioane euro) și materiale textile și articole din acestea (o optime, respectiv 323,1 milioane euro).
Așadar, ieșirea Regatului Unit din piața unică poate aduce o pierdere semnificativă pentru România, date fiind îngreunarea concretizării oportunităților de afaceri, precum și a liberei circulații a persoanelor, într-un moment în care ne aflam în anii din urmă pe o traiectorie ascendentă destul de clară ( mutarea sediilor multinaționalelor din UK a început încă din 2019).
În context, rămâne să găsim modalități pentru ca să ne menținem cât mai sus excedentul comercial cu Marea Britanie, într-un moment în care ne afundăm sub limita de 4% din PIB la nivelul contului curent și încercăm să revenim cu economia pe anul în curs cât mai aproape de nivelul atins în 2019.
Urmărește-ne pe Google News
