Speranța de viață, scădere dramatică în toată lumea, din cauza pandemiei
duminică

17 octombrie, 2021

Efectele pandemiei / Speranța de viață, scădere severă în toată lumea. România, printre cele mai afectate țări UE

23 iulie, 2021

populatie <a class=demografie coronavirus” width=”300″ height=”206″ />Speranța de viață a scăzut brusc în țările cel mai afectate de criza sanitară, indiferent de continent și de dezvoltarea economiei. Fenomentul se constată și în SUA, și în Brazilia, Rusia sau Africa de Sud, iar România se numără printre cele mai afectate țări din UE, alături de Spania, Bulgaria și Polonia.

Speranța de viață este cel mai bun indicator pentru a compara impactul pandemiei între țări, estimează demograful Michel Guillot într-un articol din Les Echos, citat de Rador.

Declinul este considerabil, fără precedent de la cel de-al doilea război mondial. Miercuri, Statele Unite au anunțat că speranța de viață la naștere a populației sale a fost redusă cu un an și jumătate în 2020. A scăzut la 77,3 ani, nivelul din 2003.


Declinul este chiar mai mare, de trei ani de viață, pentru hispanici, și de 2,9 ani pentru afro-americani. Cu două zile mai devreme, Africa de Sud a publicat statistici uimitoare în raportul său anual: speranța de viață a scăzut într-un an cu 3,8 ani pentru femei și 3,1 ani pentru bărbați.

Indicatorul demografic Speranța de viață se modifică în mod normal destul de lent, cu cel mult câteva luni pe an. Dar pandemia Covid-19 a schimbat acest lucru. „Acesta este cel mai bun indicator pentru compararea impactului pandemiei între țări”, confirmă Michel Guillot, cercetător la Institutul Național de Studii Demografice (INED). El dă măsura impactului crizei sanitare asupra mortalității din toate cauzele, indiferent de mărimea sau structura populației, în timp ce rapoartele oficiale ale autorităților sunt discutabile.

Contraste puternice în Brazilia și Rusia

Țările cele mai afectate de Covid-19 înregistrează reculuri fără precedent de zeci de ani: în Brazilia, speranța de viață la naștere a scăzut cu 1,3 ani în 2020 (1,6 ani pentru bărbați), scăderea fiind și de 3,5 ani în statul Amazonas, grav afectat de virus, conform lucrărilor cercetătorilor americani și brazilieni.

În Rusia, primele estimări guvernamentale au concluzionat că indicatorul a scăzut cu 2,2 ani după 16 ani de creștere.


Pentru Michel Guillot, involuțiile din aceste două țări ar fi și mai pronunțate: „Trebuie să luăm cu precauție datele țărilor cu venituri mici sau medii, deoarece decesele sunt înregistrate acolo târziu”, explică el. Este nevoie de un registru de stare civilă eficient și este nevoie de timp pentru a construi acest indicator”.

Pe continentul european, Spania, Bulgaria, Lituania, Polonia și România sunt cele mai afectate. Au pierdut, ca și Statele Unite, aproximativ un an și jumătate din speranța de viață. Declinul este mai puțin marcat în Italia, Belgia și Regatul Unit.

De fapt, doar trei țări au reușit să mențină indicatorul pe verde în 2020: Danemarca, Finlanda și Norvegia.

Efectele secundare ale epidemiei

În Franța, bărbații și-au văzut speranța de viață scăzând cu 0,6 ani, iar femeile cu 0,5 ani, potrivit ultimelor estimări ale institutului național de statistică. Desigur, creșterile erau mai mici în ultimii ani, dar indicatorul a fost mereu ascendent. „Este o scădere neobișnuită, însă ea rămâne limitată”, rezumă Michel Guillot. „O putem interpreta astfel: guvernul și populația au avut dreptate să reacționeze rapid la epidemie. Comparația cu Statele Unite arată că situația ar fi putut fi mult mai gravă în Franța”, a adăugat demograful.

Când se vor redresa aceste cifre? Anul 2021 pare să fi început prost: cifrele pandemiei în lume le-au depășit deja pe cele din 2020, iar varianta Delta alimentează incertitudini, chiar și în țările care au vaccinat cel mai mult.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

După scăderea din timpul epidemiei de gripă spaniolă din 1918, speranța de viață și-a revenit rapid, amintește Michel Guillot. „Dacă urmărim lecțiile istoriei, înseamnă că ar trebui să observăm o traiectorie ascendentă destul de repede, poate încă din 2022”, estimează demograful, ”deoarece sunt luați în considerare mulți alți factori, inclusiv boli. Boli cardiovasculare și cancer, a căror mortalitate tinde să scadă”.

 

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

   ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium)...

rrr