Lipsa unui plan pentru rezolvarea situaţiei legate de Corpbank, a patra bancă din Bulgaria, va avea un efect asupra alegerilor de peste mai puţin de două săptămâni din ţara vecină, estimează analiştii bulgari citaţi.
În plus, Comisia a deschis joi o procedură de infringement, considerând că Bulgaria încalcă legislaţia europeană nepermiţând accesul cetăţenilor la propriile depozite. „Comisia se aşteaptă ca deponenţii să primească acces imediat la sumele pe care le deţij în bancă şi la care au dreptul”, arată Bruxelles-ul. Şi a dat şi un termen pentru remedierea acestei situaţii, care este 15 octombrie.
Bulgarii protestează şi vor acces la bani
Bulgarii protestează în Sofia şi în alte oraşe din ţară faţă de faptul că Banca Centrală nu le comunică nicio decizie referitor la ce se va întâmpla cu economiile lor deţinute la Corpbank, una dintre cele mai mari bănci din ţară, intrată sub controlul băncii centrale încă din vară.
Criza bancară din ţara vecină are loc în contextul în care bulgarii sunt chemaţi la urne în 5 octombrie, în algerile parlamentare.
„Banca naţională nu vrea să ne întâlnească, să avem o discuţie. Ar putea măcar să ne permită acces parţial la depozite”, a spus Daniel Bozhilov, un întreprinzător bulgar, liderul unui grup de depondenţila Corporate Commercial Bank (Corpbank), citat de Reuters.
Banca naţională a preluat controlul băncii, a patra ca mărime de pe piaţa bulgară, în luna iunie, după o săptămână în care clienţii băncii au retras mai mult de o cincime dintre depozite, în urma unor informaţii apărute în presă referitor la afaceri suspecte ale băncii şi ale acţionarilor principali.
Banca centrală a Bulgariei spunea la acea vreme că există o încercare de destabilizare a ţării prin atacul asupra sistemului bancar şi s-a angajat că va proteja depozitele cetăţenilor.
Bulgarii au mai trecut printr-o situaţie similară şi şi-au pierdut mare parte din economii în criza de la sfârşitul anilor ’90.
Deponenţii au ieşit acum în stradă în Sofia şi în alte oraşe din Bulgaria şi cer guvernului şi băncii centrale redeschiderea băncii, pentru a avea acces la mai mult de 6 miliarde de leva, echivalentul a 3,98 de miliarde de dolari.
Decizie post-electorală: Salvarea sau falimentul
Planul de salvare a băncii a fost amânat şi probabil va fi făcut public abia după alegeri, spun analiştii bulgari consultaţi de Reuters. Banca naţională a anunţat că va menţine controlul asupra băncii până la mijlocul lunii noiembrie, când se va finaliza auditul făcut de Deloitte, EY şi o companie locală, AFA.
Surse apropiate misiunii de audit au declarat pentru Reuters că modelul de business al băncii a fost foarte curios. A acordat împrumuturi unor persoae care nu erau deţinătoare de afaceri, dar care au acţionat ca şi cămătarii, împrumutând mai apoi baii luaţi de la bancă altor afaceri, a explicat sursa.
În plus, o altă sursă a afirmat că mai bine de 80% dintre împrumuturi au fost acordate cunoscuţilor acţionarilor şi rudelor acestora.
Deocamdată este neclar dacă autorităţile bulgare vor salva banca sau o vor lăsa să se prăbuşească şi dacă bulgarii, în calitate de contributori la bugetul statului, vor suporta salvarea sau clienţii băncii vor suporta pierderile.
Toată această incertitudine este dăunătoare, mai ales în perspectivă electorală. Chiar dacă problemele instituţiei financiare sunt controlabile, iar riscul de contagiune este foarte mic, spun analiştii bulgari.
Costurile pachetului de salvare estimate de autorităţile bulgare se ridică la echivalentu a 1-1,4 miliarde de dolari, însă s-ar putea schimba în funcţie de rezultatele misiunii de audit. Iar Bulgaria are capacitatea de a finanţa o salvare a acestei bănci, în condiţiile în care datoria guvernamentală este una dintre cele mai mici din Europa, de 22,8% din PIB.
Acţionarii băncii sunt omul de afaceri bulgari, Tsvetan Vassilev, care deţine 50,6%, un fond de investiţii din Oman, 30%, şi VTB Capital, un fond controlat de banca rusă VTB Bank, 9%.
GERB conduce în sondaje
Criza bancară a intensificat deziluzia bulgarilor faţă de liderii lor politici. În sondajele pre-electorale conduce partidul de centru-dreapta, GERB, dar este puţin probabil să câştige suficiente voturi pentru a obţine o majoritate în parlament. Aşa că rezultatul estimat de analiştii bulgari este o coaliţie fragilă de guvernare.
Alte cercetări sociologice arată că mai mult de jumătate dintre bulgari nu mai au încredere în bănci.
Pe de altă parte, şi o altă categorie decât deponenţii va fi afectată: angajaţii băncii. Dacă banca va intra în insolvenţă, mai mult de 60.000 de locuri de muncă vor dispărea, avertizează sindicatele. Tocmai de aceea, planul de salvare a băncii nu va fi anunţat înainte de alegerile parlamentare din 5 octombrie.