Interviu

Germania, în criza psihologică dintre post-naționalism și ”Germany-first”: interviu cu Jan Techau

Textul de mai jos e o scurtă înșurire de fragmente din interviul acordat CRONICILOR Curs de Guvernare de Jan Techau – directorul Programului Europa de… Mai mult

28.11.2019

Chestiunea

Starea Sănătății în UE 2019 / Problema României: Dependența de serviciile spitalicești, cauza principală a ineficienței sistemului

Cheltuielile pentru sănătate ale României au atins un minim istoric și sunt cele mai mici din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca… Mai mult

28.11.2019

Digital

Experiența finlandeză – mic curs de civilizare digitală. Ce ar fi trebuit să facă ANAF pentru informatizare, transparență, eficiență

România a ratat ocazia de a avea un sistem modern, informatizat, de colectare a taxelor, deși s-a bucurat atât de expertiză din partea Băncii Mondiale… Mai mult

28.11.2019

La obiect

Prognoza oficială – resetată odată cu președintele CNSP: ajustările indicatorilor cheie

După ce la Comisia Națională de (Strategie și) Prognoză, s-a înlocuit președintele, consecutiv schimbării Guvernului, a fost resetată și dată publicității tradiționala prognoză de toamnă.… Mai mult

28.11.2019

Cronicile

Ecuaţia bugetarilor în cheltuielile României, comparativ cu UE

de Marin Pana , 7.5.2019

Simplificat, datele consemnate în decursul timpului în execuţiile bugetare lunare publicate de Ministerul Finanţelor arată o pondere a cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor bugetare undeva în jur de 20% după diminuarea forţată de împrejurări ( a se citi necesitatea de ajustare bugetară) din perioada de criză, cam 25% după aceea şi o creştere spre 30% în prezent după o uşoară repliere sub 27% în 2018.

La actualul grad de colectare, majorarea impozitelor este inevitabilă

Evident, dacă cele 20% din perioada de criză nu au fost îndestulătoare, nici cele 30% la care s-a ajuns acum nu au cum să fie sustenabile în condiţiile unor încasări bugetare situate cam la 70% din standardele UE( ca procentaj în PIB).

Reamintim că raportarea se face la nivelul cheltuielilor în PIB, situat cam la 35% din PIB, mult sub cele peste 45% medie europeană, pentru că până la urmă vorbim de gradul de colectare a banilor la bugete. 

Printr-o simplă corelare aritmetică, dacă vrem să mergem cu cheltuielile cu salariile bugetarilor peste pragul de 10% din PIB ( nivelul de 7% din PIB era recomandat în criză date fiind posibilităţile bugetului din acea vreme), ceea ce nu ar constitui o mare valoare din perspectivă europeană, atunci e musai să majorăm şi cheltuielile spre 42% din PIB (dacă se aplică regula de trei simplă).

Continuând pe această logică, va trebui cumva să intrăm şi noi „în rândul lumii” cu veniturile bugetare peste cota de 40% din PIB, ceea ce prespune o creştere a nivelului de taxare ( dincolo de veşnica promisiune, dezirabilă şi puţin îndeplinită, a creşterii gradului de colectare).

Altminteri, nu putem să mergem pe termen lung şi cu veniturile pe la 32%-33% din PIB (cât e gradul de colectare, față de media de 42% a UE) şi cu partea ce revine salariilor pentru bugetari la 30% ca să ne dea pe final cele 10% din PIB (unii susţin chiar că vor fi cam 11% în 2019).

50% diferenţă de salarizare între stat şi privat nu va merge

Un indicator important, care ne arată problema majoră de strategie în materie de salarizare la nivelul întregii economii este poziţionarea cu totul atipică între statele UE a raportului între salariile din sectorul bugetar şi cele din sectorul concurenţial.

De la +28% în 2017 am făcut un salt la +34% în favoarea sectorului bugetar în 2018 şi ne îndreptăm ( potrivit datelor oficiale prognozate până în 2022) spre o stabilizare în jur de +45%.

Precizăm că nu am mai dat datele pentru 2017 deoarece ele nu sunt comparabile din motivul transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat iar statistica este exactă inclusiv pentru învăţământ (unde 4,6% din personal activează în sectorul privat) şi sănătate şi asistenţă socială (12,5% personal în privat) şi, atenţie, nu include salariile pentru forţele armate şi personalul asimilat (MapN, SRI, MAI etc.). În treacăt fie spus, dacă ar fi incluse şi acestea, raportul bugetar/privat s-ar duce spre +50%.

Desigur, dat fiind că sectorul bugetar este market-maker pe piaţa munciii din România şi trage după el salariile din privat, este destul de dificil de spus de ce ar sta salariile din privat să bată pasul pe loc cu circa şapte procente sub media naţională, în timp ce la stat se merge pe +35% faţă de aceeaşi medie, timp în care diferenţele relative se vor majora sistematic în termeni nominali.

De remarcat şi faptul că majorările din sectorul bugetar se vor înjumătăţi ca procentaj în cei trei ani care urmează lui 2019, în pofida aşteptărilor create, precum şi că prognoza oficială vede o timidă revenire relativă a creşterii salariilor din privat de-abia prin 2021-2022, ceea ce rămâne de văzut cum se va transpune, de fapt, în realitate.

Cert este că un decalaj de 45-50% între stat şi privat la nivel de salarizare va fi foarte greu de menţinut în perspectivă, dintr-un motiv simplu: Nimeni, niciunde în lume nu poate funcţiona aşa, avantajele stabilităţii locului de muncă şi ale unei cariere pe termen lung fiind mult mai clare în sectorul bugetar.

Cu toate astea, NU avem prea mulţi bugetari

În context, se va putea clama faptul că avem prea mult personal bugetar şi că salariile la stat vor putea fi menţinute pe calea scăderii numărului de angajaţi:

Nimic mai fals, potrivit aceloraşi uzanţe europene. Infograficul Eurostat în materie este cât se poate de clar în acest sens, cu România de departe pe ultimul loc în UE la ponderea personalului bugetar.

Contrar unui clişeu deja intrat în conştiinţa comună (probabil pentru a canaliza nemulţumirea pentru calitatea serviciilor publice), în loc să scadă, numărul angajaţilor la stat va trebui să crească. Şi nu oricum, ci cu vreo 50% dacă vrem să ne ducem spre media UE, de care s-a apropiat Ungaria, sau măcar cu o treime, pentru a ne alinia la cele 20% atinse de Polonia.

Nu vorbim aici de state nordice dezvoltate şi supertehnologizate, unde nu se miră nimeni de ce peste 30% din angajaţi lucrează în sectorul bugetar ( Suedia, Danemarca, Belgia sau Franţa). Şi unde legătura între factorul uman implicat ( cu costurile aferente) şi calitatea serviciilor sociale este evidentă.

Mai grav, noi avem şi relativ puţin angajaţi, la o rată de angajare din populaţia în vârstă de muncă de-abia ajunsă aproape de pragul de 70%, în timp ce referinţa Suedia a trecut de 80%. Cu alte cuvinte, dacă am fi avut mai mulţi angajaţi, ar fi fost nevoie, pentru a păstra proporţiile europene, de încă şi mai mulţi bugetari.

Desigur, nu neapărat cu aceleaşi ocupaţii şi randament din prezent, cu îmbunătăţiri în selectare şi în structura de activitate.
Care ar trebui pliată, la fel ca şi numărul bugetarilor, pe nevoile populaţiei şi nu pe necesităţile personale sau tot felul de sinecuri. Situate încă în prea multe cazuri, după modelul din perioada socialistă, când PCR-ul era la putere (PCR adică pile, cunoştinţe, relaţii).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.5.2019

3 comentarii

  1. Adani
    7.5.2019, 12:01 pm

    Numarul de bugetari va trebui sa creasca? =)) In calitate de bugetar, angajat in administratia publica locala, va pot garanta ca numarul de bugetari nu ar trebui sa depaseasca 500000!

  2. Stolojan
    8.5.2019, 10:10 am

    In Romania, tottimpul, discutam despre faptul ca trebuie crescuta ponderea veniturilor bugetului in PIB, daca dorim mai multe cheltuieli pentru sanatate, educatie, pensii etc.

    Exista insa si alternativa:o pondere mai mica a veniturilor bugetului in PIB , concomitent cu cresterea ponderii contributiei persoanelor la acoperirea costului serviciilor publice solicitate. Aceasta alternativa ar corespunde mai bine modelului comportamental al romanului fata de serviciile publice.

    • Cristian Grosu
      8.5.2019, 12:37 pm

      Asa e! E un model mai ”american”.
      problema e că românii își doresc o fiscalitate americană și un set de beneficii foarte europene… 🙂

Lăsați un comentariu


Stiri

Permise de vânătoare acordate ilegal în Caraș Severin – prefectul și polițiști, implicați în rețea

Vladimir Ionescu

Ministrul de Interne, Marcel Vela, a anunţat declanșarea unei operațiuni de curățare a Poliției în care sunt vizați angajații care au legături cu organizații infracționale,… Mai mult

Stiri

Florin Cîțu: România va ieși cu o emisiune de obligațiuni pe piețele externe, în prima parte a anului 2020

Adrian N Ionescu

România va atrage resurse de pe pieţele internaţionale „în prima parte a anului următor”, dată fiind cererea puternică de pe piaţa locală, a declarat ministrul… Mai mult

Europa

Sondaj Reuters: Leul va avea cea mai mare depreciere din regiune în 2020. Estimarea de 4,85 lei / euro nu este cea mai severă

Adrian N Ionescu

Leul va înregistra cea mai mare depreciere dintre cele ale monedelor celor mai importante din Europa Centrală și de Est, de 1,5% până la 4,85… Mai mult

Stiri

Adina Florea își retrage candidatura la conducerea Secției speciale. Contextul: probabila desființare a structurii

Vladimir Ionescu

Adina Florea și-a retras candidatura la conducerea controversatei Secții speciale pentru investigarea infracțiunilor comise de magistrați (SIIJ), în contextul în care această structură ar putea… Mai mult

Stiri

Șeful cancelariei premierului: Nu modificăm Legea pensiilor, graficul creșterilor va fi respectat

Vladimir Ionescu

Actuala Lege a pensiilor, elaborată în mandatului Liei Olguței Vasilescu la Ministerul Muncii, nu va fi modificată, a anunțat miercuri seara şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel… Mai mult

Stiri

Încrederea, primul factor emoțional care influențează loialitatea față de un brand – studiu Deloitte

Vladimir Ionescu

Opt din zece consumatori (83%) consideră că încrederea este primul factor emoțional care influențează loialitatea față de un brand, conform studiului Deloitte „2019 Exploring the… Mai mult

Stiri

ANAF: 46.480 de companii au apelat la amnistia fiscală

Vladimir Ionescu

Un număr de 46.480 de contribuabili au depus, până la data de 3 decembrie, notificări sau cereri de anulare a obligațiilor accesorii, în conformitate cu… Mai mult