fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Producția industrială – în revenire, dar la -28% față de aceeași lună a anului precedent

Potrivit datelor publicate de INS, producția industrială și-a mai revenit în luna mai față de luna precedentă (+22,2% în serie brută dar numai +15,1% ajustat… Mai mult

14.07.2020

Chestiunea

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub 4%. Totuși, s-ar impune o schimbare curajoasă de viziune economică

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a scăzut cu aproape un punct procentual în doar două luni, potrivit datelor publicate de Eurostat. După ce… Mai mult

13.07.2020

Chestiunea

Trista poveste a diplomației economice românești: doar o treime din posturi ocupate, dublă comandă, rupere de economie, sinecuriști

În timp ce statele din jur creionează politici de promovare a exporturilor și de atragere de investiții străine și își extind rețeaua de promovare externă,… Mai mult

12.07.2020

La obiect

Mai 2020 – exporturile, la 60% din cele de anul trecut, acoperirea importurilor se duce spre nivelul din 2009

Exporturile au scăzut în luna mai 2020 cu circa 40% față de aceeași lună a anului trecut iar importurile s-au diminuat cu 35%, potrivit datelor… Mai mult

12.07.2020

Ecuaţia bugetarilor în cheltuielile României, comparativ cu UE

de Marin Pana , 7.5.2019

Simplificat, datele consemnate în decursul timpului în execuţiile bugetare lunare publicate de Ministerul Finanţelor arată o pondere a cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor bugetare undeva în jur de 20% după diminuarea forţată de împrejurări ( a se citi necesitatea de ajustare bugetară) din perioada de criză, cam 25% după aceea şi o creştere spre 30% în prezent după o uşoară repliere sub 27% în 2018.

La actualul grad de colectare, majorarea impozitelor este inevitabilă

Evident, dacă cele 20% din perioada de criză nu au fost îndestulătoare, nici cele 30% la care s-a ajuns acum nu au cum să fie sustenabile în condiţiile unor încasări bugetare situate cam la 70% din standardele UE( ca procentaj în PIB).

Reamintim că raportarea se face la nivelul cheltuielilor în PIB, situat cam la 35% din PIB, mult sub cele peste 45% medie europeană, pentru că până la urmă vorbim de gradul de colectare a banilor la bugete. 

Printr-o simplă corelare aritmetică, dacă vrem să mergem cu cheltuielile cu salariile bugetarilor peste pragul de 10% din PIB ( nivelul de 7% din PIB era recomandat în criză date fiind posibilităţile bugetului din acea vreme), ceea ce nu ar constitui o mare valoare din perspectivă europeană, atunci e musai să majorăm şi cheltuielile spre 42% din PIB (dacă se aplică regula de trei simplă).

Continuând pe această logică, va trebui cumva să intrăm şi noi „în rândul lumii” cu veniturile bugetare peste cota de 40% din PIB, ceea ce prespune o creştere a nivelului de taxare ( dincolo de veşnica promisiune, dezirabilă şi puţin îndeplinită, a creşterii gradului de colectare).

Altminteri, nu putem să mergem pe termen lung şi cu veniturile pe la 32%-33% din PIB (cât e gradul de colectare, față de media de 42% a UE) şi cu partea ce revine salariilor pentru bugetari la 30% ca să ne dea pe final cele 10% din PIB (unii susţin chiar că vor fi cam 11% în 2019).

50% diferenţă de salarizare între stat şi privat nu va merge

Un indicator important, care ne arată problema majoră de strategie în materie de salarizare la nivelul întregii economii este poziţionarea cu totul atipică între statele UE a raportului între salariile din sectorul bugetar şi cele din sectorul concurenţial.

De la +28% în 2017 am făcut un salt la +34% în favoarea sectorului bugetar în 2018 şi ne îndreptăm ( potrivit datelor oficiale prognozate până în 2022) spre o stabilizare în jur de +45%.

Precizăm că nu am mai dat datele pentru 2017 deoarece ele nu sunt comparabile din motivul transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat iar statistica este exactă inclusiv pentru învăţământ (unde 4,6% din personal activează în sectorul privat) şi sănătate şi asistenţă socială (12,5% personal în privat) şi, atenţie, nu include salariile pentru forţele armate şi personalul asimilat (MapN, SRI, MAI etc.). În treacăt fie spus, dacă ar fi incluse şi acestea, raportul bugetar/privat s-ar duce spre +50%.

Desigur, dat fiind că sectorul bugetar este market-maker pe piaţa munciii din România şi trage după el salariile din privat, este destul de dificil de spus de ce ar sta salariile din privat să bată pasul pe loc cu circa şapte procente sub media naţională, în timp ce la stat se merge pe +35% faţă de aceeaşi medie, timp în care diferenţele relative se vor majora sistematic în termeni nominali.

De remarcat şi faptul că majorările din sectorul bugetar se vor înjumătăţi ca procentaj în cei trei ani care urmează lui 2019, în pofida aşteptărilor create, precum şi că prognoza oficială vede o timidă revenire relativă a creşterii salariilor din privat de-abia prin 2021-2022, ceea ce rămâne de văzut cum se va transpune, de fapt, în realitate.

Cert este că un decalaj de 45-50% între stat şi privat la nivel de salarizare va fi foarte greu de menţinut în perspectivă, dintr-un motiv simplu: Nimeni, niciunde în lume nu poate funcţiona aşa, avantajele stabilităţii locului de muncă şi ale unei cariere pe termen lung fiind mult mai clare în sectorul bugetar.

Cu toate astea, NU avem prea mulţi bugetari

În context, se va putea clama faptul că avem prea mult personal bugetar şi că salariile la stat vor putea fi menţinute pe calea scăderii numărului de angajaţi:

Nimic mai fals, potrivit aceloraşi uzanţe europene. Infograficul Eurostat în materie este cât se poate de clar în acest sens, cu România de departe pe ultimul loc în UE la ponderea personalului bugetar.

Contrar unui clişeu deja intrat în conştiinţa comună (probabil pentru a canaliza nemulţumirea pentru calitatea serviciilor publice), în loc să scadă, numărul angajaţilor la stat va trebui să crească. Şi nu oricum, ci cu vreo 50% dacă vrem să ne ducem spre media UE, de care s-a apropiat Ungaria, sau măcar cu o treime, pentru a ne alinia la cele 20% atinse de Polonia.

Nu vorbim aici de state nordice dezvoltate şi supertehnologizate, unde nu se miră nimeni de ce peste 30% din angajaţi lucrează în sectorul bugetar ( Suedia, Danemarca, Belgia sau Franţa). Şi unde legătura între factorul uman implicat ( cu costurile aferente) şi calitatea serviciilor sociale este evidentă.

Mai grav, noi avem şi relativ puţin angajaţi, la o rată de angajare din populaţia în vârstă de muncă de-abia ajunsă aproape de pragul de 70%, în timp ce referinţa Suedia a trecut de 80%. Cu alte cuvinte, dacă am fi avut mai mulţi angajaţi, ar fi fost nevoie, pentru a păstra proporţiile europene, de încă şi mai mulţi bugetari.

Desigur, nu neapărat cu aceleaşi ocupaţii şi randament din prezent, cu îmbunătăţiri în selectare şi în structura de activitate.
Care ar trebui pliată, la fel ca şi numărul bugetarilor, pe nevoile populaţiei şi nu pe necesităţile personale sau tot felul de sinecuri. Situate încă în prea multe cazuri, după modelul din perioada socialistă, când PCR-ul era la putere (PCR adică pile, cunoştinţe, relaţii).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.5.2019

3 comentarii

  1. Adani
    7.5.2019, 12:01 pm

    Numarul de bugetari va trebui sa creasca? =)) In calitate de bugetar, angajat in administratia publica locala, va pot garanta ca numarul de bugetari nu ar trebui sa depaseasca 500000!

  2. Stolojan
    8.5.2019, 10:10 am

    In Romania, tottimpul, discutam despre faptul ca trebuie crescuta ponderea veniturilor bugetului in PIB, daca dorim mai multe cheltuieli pentru sanatate, educatie, pensii etc.

    Exista insa si alternativa:o pondere mai mica a veniturilor bugetului in PIB , concomitent cu cresterea ponderii contributiei persoanelor la acoperirea costului serviciilor publice solicitate. Aceasta alternativa ar corespunde mai bine modelului comportamental al romanului fata de serviciile publice.

    • Cristian Grosu
      8.5.2019, 12:37 pm

      Asa e! E un model mai ”american”.
      problema e că românii își doresc o fiscalitate americană și un set de beneficii foarte europene… 🙂

Lăsați un comentariu


Stiri

150 milioane euro, fonduri europene, disponibili pentru investiţii în reţele de termoficare din 7 orașe din România

Adrian N Ionescu

Schema de ajutor de stat cu buget de 150 milioane euro în 2020 pentru investiții în proiecte integrate de termoficare centralizată, în rețele de distribuție… Mai mult

Stiri

DNA acuză 5 șefi de la Romsilva Bacău pentru o mită de 1 milion euro

Vladimir Ionescu

Curtea de Apel Bacău a dispus arestul la domiciliu a cinci şefi de la Romsilva Bacău – Ocolul Silvic Comăneşti. Aceștia sunt acuzați de DNA… Mai mult

Europa

Polonia a amendat Gazprom cu 48 milioane euro

Razvan Diaconu

Autoritatea de concurență din Polonia a amendat Gazprom cu 213 milioane de zloți (48,2 milioane euro). Motivul: gigantul rus din domeniul energiei nu a cooperat… Mai mult

Stiri

Protest în fața Guvernului – Elevii cer autorităților să decidă rapid soluția pentru începerea anului școlar

Vladimir Ionescu

Mai multe asociații județene ale elevilor demonstrează luni în fața Palatului Victoria și cer Guvernului să decidă și să comunice cât mai curând formula în… Mai mult

Stiri

Grupul BRD – profit de 415 mil. lei pe Semestrul 1 din 2020, în scădere cu 47%

Adrian N Ionescu

Grupul BRD (BRD) a obţinut un profit net de 414,6 milioane lei în primul semestru din 2020, faţă de 786,9 milioane lei în perioada similară… Mai mult

Europa

Comisia Europeană a acceptat fuziunea Alstom cu divizia feroviară a Bombardier

Iulian Soare

Comisia Europeană a aprobat planurile de fuziune a producătorului francez de trenuri Alstom cu divizia feroviară a canadienilor de la Bombardier, impunând o serie de… Mai mult

Stiri

Samsung Electronics închide ultima fabrică de computere din China

Iulian Soare

Gigantul sud-coreean Samsung Electronics a anunţat că va opri activitatea ultimei sale fabrici de computere din China, cel mai recent producător care transferă producţia din… Mai mult