Europa

Compromis european pe galeria noilor lideri europeni: Ursula von der Leyen și Charles Michel ar urma să conducă Comisia și Consiliul European

Ursula von der Leyen, ministrul de apărare al Germaniei, este propunerea liderilor UE după trei zile de negocieri pentru şefia Comisiei Europene. “Consiliul European a… Mai mult

02.07.2019

Chestiunea

România cumpără cele mai scumpe gazele naturale din Rusia: Un Raport pe T 1 din 2019. Harta importurilor UE

  România a plătit cel mai mare preţ pe gazele naturale importate din Rusia în primul trimestru din 2019, 26,89 euro /MWh, potrivit Raportului trimestrial… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Deficitul la 5 luni, cu 80% mai mare decât cel din 2018: nu se investește în plan local, pentru a nu exploda deficitul general

Deficitul bugetar înregistrat după cinci luni din anul 2019 a fost de 14,7  miliarde lei, cu 80% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului… Mai mult

02.07.2019

La obiect

Statul a accelerat împrumuturile în mai și iunie ca să recupereze sumele pierdute la începutul anului din cauza ”ordonanței lăcomiei”

Statul a împrumutat în prima jumătate a acestui an echivalentul a peste 38,8 miliarde de lei, peste jumătate din necesar, reiese din calculele cursdeguvernare.ro pe… Mai mult

01.07.2019

Cronicile

Ecuaţia bugetarilor în cheltuielile României, comparativ cu UE

de Marin Pana , 7.5.2019

Simplificat, datele consemnate în decursul timpului în execuţiile bugetare lunare publicate de Ministerul Finanţelor arată o pondere a cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor bugetare undeva în jur de 20% după diminuarea forţată de împrejurări ( a se citi necesitatea de ajustare bugetară) din perioada de criză, cam 25% după aceea şi o creştere spre 30% în prezent după o uşoară repliere sub 27% în 2018.

La actualul grad de colectare, majorarea impozitelor este inevitabilă

Evident, dacă cele 20% din perioada de criză nu au fost îndestulătoare, nici cele 30% la care s-a ajuns acum nu au cum să fie sustenabile în condiţiile unor încasări bugetare situate cam la 70% din standardele UE( ca procentaj în PIB).

Reamintim că raportarea se face la nivelul cheltuielilor în PIB, situat cam la 35% din PIB, mult sub cele peste 45% medie europeană, pentru că până la urmă vorbim de gradul de colectare a banilor la bugete. 

Printr-o simplă corelare aritmetică, dacă vrem să mergem cu cheltuielile cu salariile bugetarilor peste pragul de 10% din PIB ( nivelul de 7% din PIB era recomandat în criză date fiind posibilităţile bugetului din acea vreme), ceea ce nu ar constitui o mare valoare din perspectivă europeană, atunci e musai să majorăm şi cheltuielile spre 42% din PIB (dacă se aplică regula de trei simplă).

Continuând pe această logică, va trebui cumva să intrăm şi noi „în rândul lumii” cu veniturile bugetare peste cota de 40% din PIB, ceea ce prespune o creştere a nivelului de taxare ( dincolo de veşnica promisiune, dezirabilă şi puţin îndeplinită, a creşterii gradului de colectare).

Altminteri, nu putem să mergem pe termen lung şi cu veniturile pe la 32%-33% din PIB (cât e gradul de colectare, față de media de 42% a UE) şi cu partea ce revine salariilor pentru bugetari la 30% ca să ne dea pe final cele 10% din PIB (unii susţin chiar că vor fi cam 11% în 2019).

50% diferenţă de salarizare între stat şi privat nu va merge

Un indicator important, care ne arată problema majoră de strategie în materie de salarizare la nivelul întregii economii este poziţionarea cu totul atipică între statele UE a raportului între salariile din sectorul bugetar şi cele din sectorul concurenţial.

De la +28% în 2017 am făcut un salt la +34% în favoarea sectorului bugetar în 2018 şi ne îndreptăm ( potrivit datelor oficiale prognozate până în 2022) spre o stabilizare în jur de +45%.

Precizăm că nu am mai dat datele pentru 2017 deoarece ele nu sunt comparabile din motivul transferului contribuţiilor sociale de la angajator la angajat iar statistica este exactă inclusiv pentru învăţământ (unde 4,6% din personal activează în sectorul privat) şi sănătate şi asistenţă socială (12,5% personal în privat) şi, atenţie, nu include salariile pentru forţele armate şi personalul asimilat (MapN, SRI, MAI etc.). În treacăt fie spus, dacă ar fi incluse şi acestea, raportul bugetar/privat s-ar duce spre +50%.

Desigur, dat fiind că sectorul bugetar este market-maker pe piaţa munciii din România şi trage după el salariile din privat, este destul de dificil de spus de ce ar sta salariile din privat să bată pasul pe loc cu circa şapte procente sub media naţională, în timp ce la stat se merge pe +35% faţă de aceeaşi medie, timp în care diferenţele relative se vor majora sistematic în termeni nominali.

De remarcat şi faptul că majorările din sectorul bugetar se vor înjumătăţi ca procentaj în cei trei ani care urmează lui 2019, în pofida aşteptărilor create, precum şi că prognoza oficială vede o timidă revenire relativă a creşterii salariilor din privat de-abia prin 2021-2022, ceea ce rămâne de văzut cum se va transpune, de fapt, în realitate.

Cert este că un decalaj de 45-50% între stat şi privat la nivel de salarizare va fi foarte greu de menţinut în perspectivă, dintr-un motiv simplu: Nimeni, niciunde în lume nu poate funcţiona aşa, avantajele stabilităţii locului de muncă şi ale unei cariere pe termen lung fiind mult mai clare în sectorul bugetar.

Cu toate astea, NU avem prea mulţi bugetari

În context, se va putea clama faptul că avem prea mult personal bugetar şi că salariile la stat vor putea fi menţinute pe calea scăderii numărului de angajaţi:

Nimic mai fals, potrivit aceloraşi uzanţe europene. Infograficul Eurostat în materie este cât se poate de clar în acest sens, cu România de departe pe ultimul loc în UE la ponderea personalului bugetar.

Contrar unui clişeu deja intrat în conştiinţa comună (probabil pentru a canaliza nemulţumirea pentru calitatea serviciilor publice), în loc să scadă, numărul angajaţilor la stat va trebui să crească. Şi nu oricum, ci cu vreo 50% dacă vrem să ne ducem spre media UE, de care s-a apropiat Ungaria, sau măcar cu o treime, pentru a ne alinia la cele 20% atinse de Polonia.

Nu vorbim aici de state nordice dezvoltate şi supertehnologizate, unde nu se miră nimeni de ce peste 30% din angajaţi lucrează în sectorul bugetar ( Suedia, Danemarca, Belgia sau Franţa). Şi unde legătura între factorul uman implicat ( cu costurile aferente) şi calitatea serviciilor sociale este evidentă.

Mai grav, noi avem şi relativ puţin angajaţi, la o rată de angajare din populaţia în vârstă de muncă de-abia ajunsă aproape de pragul de 70%, în timp ce referinţa Suedia a trecut de 80%. Cu alte cuvinte, dacă am fi avut mai mulţi angajaţi, ar fi fost nevoie, pentru a păstra proporţiile europene, de încă şi mai mulţi bugetari.

Desigur, nu neapărat cu aceleaşi ocupaţii şi randament din prezent, cu îmbunătăţiri în selectare şi în structura de activitate.
Care ar trebui pliată, la fel ca şi numărul bugetarilor, pe nevoile populaţiei şi nu pe necesităţile personale sau tot felul de sinecuri. Situate încă în prea multe cazuri, după modelul din perioada socialistă, când PCR-ul era la putere (PCR adică pile, cunoştinţe, relaţii).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 7.5.2019

3 comentarii

  1. Adani
    7.5.2019, 12:01 pm

    Numarul de bugetari va trebui sa creasca? =)) In calitate de bugetar, angajat in administratia publica locala, va pot garanta ca numarul de bugetari nu ar trebui sa depaseasca 500000!

  2. Stolojan
    8.5.2019, 10:10 am

    In Romania, tottimpul, discutam despre faptul ca trebuie crescuta ponderea veniturilor bugetului in PIB, daca dorim mai multe cheltuieli pentru sanatate, educatie, pensii etc.

    Exista insa si alternativa:o pondere mai mica a veniturilor bugetului in PIB , concomitent cu cresterea ponderii contributiei persoanelor la acoperirea costului serviciilor publice solicitate. Aceasta alternativa ar corespunde mai bine modelului comportamental al romanului fata de serviciile publice.

    • Cristian Grosu
      8.5.2019, 12:37 pm

      Asa e! E un model mai ”american”.
      problema e că românii își doresc o fiscalitate americană și un set de beneficii foarte europene… 🙂

Lăsați un comentariu


Europa

Procurorul italian care a condus investigația „Cu mâinile curate” a murit la 89 de ani

Adrian N Ionescu

Francesco Saverio Borrelli, procurorul care a condus celebra investigație „Cu mâinile curate” împotriva mafiei italiene în anii 90, a murit la vârsta de 89 de… Mai mult

Europa

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Vladimir Ionescu

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize … Mai mult

Europa

Studiu al Comisiei Europene: Compararea alimentelor din 19 state – 32% aveau compoziție diferită, deși ambalajul era identic sau similar

Iulian Soare

Aproximativ 32% din aproape 1.400 de produse alimentare din 19 state membre ale UE s-au dovedit aveau o compoziție diferită, deși partea din față a… Mai mult

Europa

Ucraina – Alegeri parlamentare: Partidul președintelui Volodimir Zelenski conduce detașat în sondaje

Iulian Soare

Sondajele de dinaintea alegerilor parlamentare de duminică din Ucraina dau drept câștigător detașat pe partidul „Slujitorul Poporului”, format de recent alesul președinte Volodomir Zelensky și… Mai mult

Europa

Bătălia pentru strâmtoarea Ormuz: Franța și Germania condamnă sechestrarea de către Iran a petrolierului britanic. SUA revine cu trupe în Arabia Saudită

Iulian Soare

Franța și Germania au condamnat, sâmbătă,  sechestrarea petrolierului Stena Impero, aflat sub pavilion britanic, în Strâmtoarea Ormuz, de către Gardienii Revoluției din Iran, corpul militar… Mai mult

Stiri

Dragoș Anastasiu vinde firmele de turism din grupul Eurolines unei companii a grupului Rewe

Adrian N Ionescu

Grupul Eurolines, deţinut de Dragoş Anastasiu, va ceda către DER Touristik Group, parte a Grupului german Rewe, toate activităţile de turism – turoperare, retail, business… Mai mult

Europa

Angela Merkel: Legăturile Rusiei cu partidele europene de extremă-dreapta sunt  îngrijorătoare

Iulian Soare

Legăturile Moscovei cu partidele de extremă-dreapta din Uniunea Europeană constituie o cauză de îngrijorare, a declarat vineri cancelarul Germaniei, Angela Merkel, în cursul unei conferinţe… Mai mult