La obiect

Prețul carburanților în România: Ponderea taxelor, mult sub media europeană. Marjele benzinăriilor au crescut cu peste 4% în ultimii patru ani

Ponderea taxelor în prețul final al carburanților din România este cu peste zece procente mai redusă decât media europeană în cazul benzinei, respectiv cinci procente… Mai mult

05.12.2019

Evenimentul

NATO – concluziile unui summit sensibil: Cele 3 premiere din declarația oficială și întorcerea ”în cazarmă” a Turciei

Zarva, îndoielile și contondențele dintre aliați au fost atât de mari înaintea summitului NATO de la Londra, încât evenimentul a avut de pus ordine până… Mai mult

04.12.2019

Analiză

Creşterea costului forţei de muncă, triplă față de creșterea economică și în contradicție cu scăderea productivității muncii

Costul orar al forţei de muncă a crescut în trimestrul III 2019 cu 13,18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de INS.… Mai mult

04.12.2019

La obiect

Și o veste bună: „Inflaţia industrială” a scăzut puternic

Indicele preţurilor producţiei industriale (IPPI) a scăzut cu peste patru puncte procentuale pe parcursul ultimelor 12 luni, de la 6,38% în octombrie 2018 la doar… Mai mult

03.12.2019

Cronicile

Economiștii – sceptici în privința Acordului UE privind combaterea șomajului în rândul tinerilor

de Iulian Soare 28.6.2013

Liderii europeni, reuniţi joi şi vineri la Bruxelles, au convenit să pună deoparte 8 miliarde de euro pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor, recunoscând totuşi că situaţia de pe piaţa muncii nu se va putea îmbunătăţi într-un mod sustenabil decât după revenirea la creştere a economiilor europene, care au avut de suferit din cauza crizei, relatează agenţia Reuters, citată de AGERPRES.

Potrivit Reuters, unii economişti au calificat programul susţinut de UE drept un simplu exerciţiu de relaţii publice şi chiar liderii europeni au admis că acest plan va avea doar un impact limitat dacă statele membre nu iau şi ele măsuri. ”Sunt bani mulţi, dar fireşte că toată lumea trebuie să înţeleagă că principala responsabilitate le revine guvernelor şi că aceste instrumente trebuie folosite la nivel naţional. Soluţiile europene pot ajuta parţial, dar nu sunt aspectul principal”, a subliniat premierul finlandez, Jyrki Katainen.

Grupul de reflecţie Bruegel, cu sediul la Bruxelles, a remarcat la rândul său că UE greşeşte concentrându-se asupra şomajului în rândul tinerilor în loc să ia măsuri pentru impulsionarea creşterii. ”Din păcate, simpla adoptare a unor măsuri cu privire la tineri nu va schimba, cel mai probabil, situaţia”, a punctat economistul Andre Sapir de la grupul de reflecţie menţionat. ”Dacă Europa chiar vrea să împiedice un deceniu pierdut pentru cetăţenii săi şi o generaţie pierdută pentru tinerii săi şomeri, trebuie să ia în scurt timp măsuri mult mai puternice decât un simplu mecanism de garanţii pentru tineri”.

Mai mult, după cum remarcă publicaţia Wall Street Journal, guvernele europene au încercat o serie de programe similare în perioadele anterioare de creştere accentuată a şomajului din anii ’70, ’80 şi ’90 şi din păcate s-a văzut că eficienţa acestora este îndoielnică, chiar şi cele care funcţionează neavând decât rezultate modeste în materie de creştere a ocupării mâinii de lucru.

Potrivit economiştilor, problema fundamentală este că aceste programe sunt lansate într-un context economic în care cererea de forţă de muncă este extrem de slabă, iar economiile sunt în recesiune. ”Dacă pe piaţa muncii nu sunt locuri de muncă, este aproape inutil să activezi forţa de muncă, şansele reintegrării lucrătorilor pe piaţa muncii sunt foarte mici”, a explicat Janine Leschke, economist la Copenhagen Business School.

Din motive care nu sunt pe deplin clare, programele de angajare în sectorul public de multe ori nu reuşesc să reducă şomajul, în timp ce programele de training şi locurile de muncă subvenţionate din companiile private tind să aibă ”efecte pozitive reduse”, a menţionat John Hurley, director de cercetări la Eurofound, centru de reflecţie sponsorizat de UE care analizează condiţiile de muncă şi relaţiile economice.

Totuşi, susţin economiştii, chiar dacă astfel de programe nu reuşesc să le asigure locuri de muncă permanente tinerilor din ţările europene cele mai afectate de şomaj, ele pot avea efecte salutare în alt sens, cum ar fi prevenirea nemulţumirilor sociale, evitarea unei pierderi permanente a contactului cu piaţa muncii şi asigurarea unui scop pentru cei tineri.

Acordul UE pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor

Cei peste trei ani de tulburări economice şi austeritate au dus la creşterea şomajului în Europa de Sud, Centrală şi de Est, cei mai afectaţi fiind tinerii. În Grecia şi Spania, aproape 60% dintre tineri nu au un loc de muncă, iar în Italia şi Portugalia acest procent trece de 40%. În total, aproape şase milioane de persoane cu vârste între 15 şi 24 de ani nu au de lucru, ceea ce generează temeri privind o ‘generaţie pierdută’ şi chiar tulburări sociale destabilizatoare.

La summitul început joi, liderii UE au decis să aloce pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor circa 8 miliarde de euro – adică mai mult decât cele 6 milioane prevăzute iniţial, în luna februarie. Cea mai mare parte a acestor fonduri urmează să fie deblocate într-o perioadă de doi ani începând cu 2014, iar restul pe parcursul celor şapte ani ai următorului exerciţiu bugetar al Uniunii.

Aceste fonduri vor constitui baza unei ‘Garanţii pentru tineret’, al cărei scop va fi asigurarea unui loc de muncă, a unui curs de pregătire sau a unei ucenicii pentru tineri în primele patru luni de după terminarea şcolii sau pierderea slujbei.

Potrivit acestui mecanism, fondurile rezervate vor fi acordate regiunilor unde şomajul în rândul tinerilor trece de 25%, aminteşte Reuters. Sunt avute de asemenea în vedere noi eforturi de promovare a mobilităţii pentru tinerii care vor să se angajeze şi introducerea de programe de ucenicie şi calificare la locul de muncă, cum sunt în Germania şi Austria.

Șeful executivului spaniol, Mariano Rajoy, s-a declarat mulţumit de acordurile încheiate la summitul european de la Bruxelles, susţinând că “obiectivele au fost atinse, în mare măsură”. Astfel, el s-a referit în special la fondurile de 1,9 miliarde de euro pe care Spania le va primi de la UE începând din 2014 pentru combaterea şomajului din rândul tinerilor /rata acestuia, între tinerii sub 25 de ani, se ridică la 57%, n.r./. Spania va primi câte 950 de milioane de euro, în 2014 şi 2015, în cadrul programului european de 6 miliarde de euro destinat combaterii şomajului tinerilor. Fondurile vor fi disponibile din luna ianuarie a anului viitor şi vor fi cheltuite în următorii doi ani.

Germania, aflată în prima linie a reacţiei la criză, în calitatea sa de cea mai mare economie din blocul comunitar, a fost deosebit de agresivă în susţinerea planului de combatere a şomajului. Cancelarul Angela Merkel şi aliaţii săi din Europa au insistat ca ţările sudice confruntate cu probleme să facă reduceri masive de cheltuieli în schimbul primirii de ajutor. Acest lucru a dus la scăderea deficitelor, dar a agravat totodată recesiunea şi a determinat creşterea şomajului, notează Reuters.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 28.6.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

Salariile unor bugetari, reduse fără acordul Guvernului. Ministrul muncii suspectează un sabotaj

Razvan Diaconu

Premierul Ludovic Orban a anunțat, vineri seara, în ședința de guvern, că de la fondul de rezervă al Guvernului va fi alocată o sumă pentru… Mai mult

Stiri

SUA renunță să mai impună Chinei noi tarife suplimentare și le reduce pe cele existente

Iulian Soare

Un înalt oficial al Administrației Trump a declarat pentru Associated Press că un anunț al Washingtonului privind China este iminent. ”Suntem aproape de un acord”,… Mai mult

Stiri

Salariul minim brut crește cu 150 de lei de la 1 ianuarie 2020

Vladimir Ionescu

Guvernul adoptă în ședința de vineri creșterea salariului minim brut, de la suma de 2080 de lei, la 2230 de lei, începând cu data de… Mai mult

Stiri

Activele participanților la fondurile de pensii private au crescut cu 24% în 9 luni din 2019

Adrian N Ionescu

Valoarea activelor totale aflate în administrare de sistemul de pensii private a ajuns la 61,53 miliarde de lei (12,95 miliarde de euro), la 30 septembrie… Mai mult

Stiri

Guvernul modifică OUG 114: Dispar taxa pe activele bancare și cerințele de capital impuse pensiilor private

Vladimir Ionescu

Modificarea OUG 114 / 2018 cât și OUG 19 / 2019 va include şi eliminarea de anul viitor a taxei pe activele bancare, potrivit unei… Mai mult

Stiri

CNSC blochează afacerea tramvaielor turcești pentru București

Vladimir Ionescu

Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor a anulat decizia de atribuire prin care compania turcească Durmazlar urma să furnizeze Primăriri Municipiului București 100 de tramvaie, conform… Mai mult

Stiri

Lucrări PNDL la decontare / Guvernul refuză plăți de 150 milioane lei și alocările cerute de Gabriela Firea

Vladimir Ionescu

Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA) a decis respingerea de la plată a unor facturi 146 de milioane de lei pentru obiective de investiţii… Mai mult