Evenimentul

Proiect: Se schimbă regimul fiscal al impozitării profitului companiilor străine obținut în România

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) va propune Guvernului încă o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului Fiscal şi a Codului de procedură fiscală, după seria care… Mai mult

14.08.2019

Chestiunea

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de… Mai mult

13.08.2019

La obiect

Inflaţia a urcat din nou peste pragul de 4%, prin efectul de bază

Indicele anual al preţurilor de consum pentru populaţie a crescut surprinzător la 4,12% ( de la 3,84% în luna precedentă), deși prețurile au scăzut în… Mai mult

12.08.2019

Chestiunea

Contracție surprinzătoare a schimburilor comerciale externe

Scădere, în premieră după mai mulți ani, atât a exporturilor (-5,5%) cât și a importurilor lunare (-6,9%), la nivelul lunii iunie 2019. Ultima situație de… Mai mult

11.08.2019

Cronicile

Economisirea internă: calitatea alocării și măsurile de încurajare

de Marin Pana 13.12.2015

economisire internaNivelul de economisire internă în România ( fosta ”rată de acumulare”) este scăzut în raport cu nevoile investiţionale. Ceea ce reclamă aportul de capital străin, în conformitate cu teoria economică. Din păcate, fructificarea în principiu superioară a acestui capital străin este penalizată de incertitudinile din mediul de afaceri și, mai ales, cel politic.

O economisire internă mai mare şi orientată preponderent către bunuri de capital, realizate pe plan intern dar și importate, ar fi de natură să îmbunătățească productivitatea și șansele de reușită în competiția tot mai acerbă care se defășoară pe plan mondial, inclusiv cu giganți economici precum SUA, Germania, China sau țările emergente în care economia prosperă etc.

Nivelul redus

Rata de economisire insuficientă, sub pragul de 20% pe parcursul intervalului 2000 – 2010, a fost unul dintre factorii care au condus la importul masiv de capital, care a atins un maxim în anii 2007 – 2008.

Inadecvarea producției autohtone la momentul favorabil de flux de capital a condus o inflamare a deficitului de cont curent până spre 14%.  

Desigur, majorarea economisirii interne pe fondul unor venituri scăzute este dificilă, ceea ce se vede și în economiile țărilor foste comuniste care au aderat la UE din 2004 încoace.

Cert este că, în perioada 2009 – 2010, rata a crescut la 20-21% din PIB, faţă de o medie situată la ceva mai mult de 17% în perioada 2000 – 2008, şi a urcat la circa 24% din PIB în 2011.

tabel1Explicația nu este, însă, dată de o majorare substanțială a veniturilor, ci de îngrijorarea crescândă privind perspectivele economice și de conștientizarea riscurilor pe care le presupune un grad relativ mare de îndatorare a gospodăriei personale pe termen lung ( a se citi, îndeosebi, incertitudinile privind locul de muncă și păstrarea nivelului de venit).

În treacăt fie spus, se poate observa cum grupul țărilor cu valuta în regim de curs flotant (zlot, forint, coroană, leu), din care facem parte, a reușit să consume la nivel intern mai mult din rezultatul economic măsurat de PIB. Prin comparație, țările BELL ( Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania), cu moneda legată rigid de euro, au trebuit să mențină un nivel semnificativ mai mare al acumulării interne.

Reținerea excesivă în a consuma ar fi, însă, de natură a compromite șansele de reluare a unei creșteri economice robuste. Mai ales în condițiile în care banii nou depuși sunt redirecționați tot mai puțin spre creditele acordate întreprinzătorilor autohtoni și tot mai mult spre acțiuni speculative sau spre repatrierea unor sume semnificative către băncile cu capital străin, care domină net piața (circa 85%) pentru adecvarea cerințelor de lichiditate tot mai stricte în țările de origine.

Măsuri de încurajare

De aceea, pentru optimizare, ar trebui să avem măsuri politică economică care să încurajeze mai clar economisirea internă în titluri de stat, dincolo de scutirea de impozit a dobânzilor aferente. Consumul amânat de unii în favoarea dezvoltării unor proiecte utile tuturor pare a fi cea mai bună opțiune. Cel puțin dacă nu s-ar lovi de două elemente-cheie pe care trebuie să lucrăm.

Primul este accesul mai ușor la instrumentele de economisire derivate din hârtiile de valoare emise de stat, inclusiv micșorarea pragului de 10.000 lei și degrevarea veniturilor obținute de la fondurilor de investiții specializate în aceste hârtii de impozitele pe venit similare depozitelor bancare obișnuite. După cum și deductibilitatea unor sume economisite și utilizate pentru dezvoltarea sistemelor publice de sănătate sau învățământ (coplata prin economisire) și/sau garantarea accesului prioritar la acestea ar fi de luat în calcul. Ce-ar fi, de pildă, dacă deținătorii de titluri de stat (într-un anumit cuantum) ar avea acces gratuit la autostrada pe care au finanțat-o ?

Al doilea ține de îmbunătățirea radicală a imaginii utilizării banilor publici. Nu atât pe bază de agenții specializate ci pe bază de fapte din care să rezulte eficiența cu care statul îi folosește. Plus îndepărtarea instant de la ”borcanul cu miere” a celor căzuți ( sau fie și suspectați pe baze logice) în ispita de a sustrage , sub formă sau alta, din acești bani publici. Spectacolul cu procurori și păstrarea pe funcții până la dovedirea faptelor nu prea ajută. Justiția și pedeapsa au rolul lor, dar eventuala aplicare nu ne încălzește cu nimic în privința banilor deja risipiți.

Diferența specifică – România și vecinele estice

Revenind la colegele de bloc estic aderate la UE, rata de economisire internă nu iese atât din punct de vedere cantitativ din peisaj cât suferă în structura alocării banilor, insuficient de corect folosiți și insuficient direcționați spre zona așa numitelor bunuri ce pot face obiectul schimburilor internaționale ( tradeables).

E clar că, spre deosebire de Polonia sau Cehia, care au reușit destul de bine să facă producție cu finanțare occidentală și își permit să economisească ceva mai puțin, noi trebuie ( altminteri și în interesul nostru pe partea de redistribuire a rezultatelor activității economice) să contribuim ceva mai mult la asigurarea resurselor financiare destinate producției interne.

Producție care să constituie și baza de atragere a unor fonduri sporite din partea UE prin efectul de levier al participării minime de 5% cu fonduri proprii la proiectele corect întocmite și implementate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.12.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Avocatul Poporului: Poliția Locală nu poate ridica mașini, prefectul de București trebuie să atace hotărârea

Vladimir Ionescu

Avocatul Poporului îi solicită Prefectului Municipiului București să atace în contencios hotărârea Consiliului General al Municipiului București prin care s-a decis ridicarea mașinilor din oraș.… Mai mult

Stiri

Rusia / Prima centrală nucleară plutitoare se pregătește să traverseze apele arctice

Vladimir Ionescu

Din Murmansk spre Extremul orient, prima centrală nucleară plutitoare din lume începe vineri o călătorie de 5.000 de kilometri în Arctica, în ciuda temerilor militanților… Mai mult

Stiri

Video / 10 minute înspăimântătoare: Sindicatul polițiștilor demonstrează cum se măsluieşte un concurs pentru ocuparea unui post de conducere în Poliţie, ca să câştige „cine trebuie“

Mariana Bechir

Sindicatul Pro Lex a postat pe Youtube o filmare care demonstrează corupția din interiorul Poliției și modul în care sunt promovați incompetenți în structurile de… Mai mult

Stiri

23 de zile pentru înființarea centrelor de prelevare organe în toate spitalele județene – sunt acreditate doar 22 dintre cele 41 de spitale

Mariana Bechir

Fiecare spital judeţean din ţară va fi obligat, începând cu 15 septembrie, să aibă un centru de prelevare de organe, a anunțat joi, la Bistrița,… Mai mult

Stiri

Document / Ministerul de Finanțe reglementează apariția Băncii Naționale de Dezvoltare

Razvan Diaconu

Ministerul Finanțelor Publice a publicat, vineri, proiectul unei ordonanțe de urgență care reglementează cadrul general aplicabil băncilor naționale de dezvoltare din România. Înființarea unei bănci… Mai mult

Europa

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

Iulian Soare

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care… Mai mult

Europa

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Victor Bratu

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie… Mai mult