La obiect

UE – Green Deal: Până să salveze planeta, lupta cu încălzirea globală va salva mai întâi economia Rusiei

Ambiția Comisiei Ursula von der Leyen de a transforma Europa, până în 2050,  în primul continent neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon… Mai mult

15.01.2020

La obiect

România – a doua cea mai mare scădere a producției industriale din UE. Semnele îngrijorătoare şi cauzele

România a înregistrat a doua ce mai mare scădere a producţiei industriale din Uniunea Europeană în noiembrie 2019, faţă de noiembrie 2018, potrivit datelor Oficiului… Mai mult

15.01.2020

Chestiunea

Din nou -7,7% (!) la producția industrială: A 6-a lună consecutivă pe minus

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în noiembrie 2019 o nouă scădere alarmantă a producției industriale lunare la cota negativă record de -7,7%,… Mai mult

15.01.2020

La obiect

Decembrie 2019 – inflaţia a depășit conjunctural pragul de patru procente

Creşterea preţurilor de consum în decembrie 2019 a fost de 0,42%, semnificativ mai mare față de valoarea consemnată în urmă cu 12 luni (0,16%), ceea… Mai mult

14.01.2020

Cronicile

Economisirea internă: calitatea alocării și măsurile de încurajare

de Marin Pana 13.12.2015

economisire internaNivelul de economisire internă în România ( fosta ”rată de acumulare”) este scăzut în raport cu nevoile investiţionale. Ceea ce reclamă aportul de capital străin, în conformitate cu teoria economică. Din păcate, fructificarea în principiu superioară a acestui capital străin este penalizată de incertitudinile din mediul de afaceri și, mai ales, cel politic.

O economisire internă mai mare şi orientată preponderent către bunuri de capital, realizate pe plan intern dar și importate, ar fi de natură să îmbunătățească productivitatea și șansele de reușită în competiția tot mai acerbă care se defășoară pe plan mondial, inclusiv cu giganți economici precum SUA, Germania, China sau țările emergente în care economia prosperă etc.

Nivelul redus

Rata de economisire insuficientă, sub pragul de 20% pe parcursul intervalului 2000 – 2010, a fost unul dintre factorii care au condus la importul masiv de capital, care a atins un maxim în anii 2007 – 2008.

Inadecvarea producției autohtone la momentul favorabil de flux de capital a condus o inflamare a deficitului de cont curent până spre 14%.  

Desigur, majorarea economisirii interne pe fondul unor venituri scăzute este dificilă, ceea ce se vede și în economiile țărilor foste comuniste care au aderat la UE din 2004 încoace.

Cert este că, în perioada 2009 – 2010, rata a crescut la 20-21% din PIB, faţă de o medie situată la ceva mai mult de 17% în perioada 2000 – 2008, şi a urcat la circa 24% din PIB în 2011.

tabel1Explicația nu este, însă, dată de o majorare substanțială a veniturilor, ci de îngrijorarea crescândă privind perspectivele economice și de conștientizarea riscurilor pe care le presupune un grad relativ mare de îndatorare a gospodăriei personale pe termen lung ( a se citi, îndeosebi, incertitudinile privind locul de muncă și păstrarea nivelului de venit).

În treacăt fie spus, se poate observa cum grupul țărilor cu valuta în regim de curs flotant (zlot, forint, coroană, leu), din care facem parte, a reușit să consume la nivel intern mai mult din rezultatul economic măsurat de PIB. Prin comparație, țările BELL ( Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania), cu moneda legată rigid de euro, au trebuit să mențină un nivel semnificativ mai mare al acumulării interne.

Reținerea excesivă în a consuma ar fi, însă, de natură a compromite șansele de reluare a unei creșteri economice robuste. Mai ales în condițiile în care banii nou depuși sunt redirecționați tot mai puțin spre creditele acordate întreprinzătorilor autohtoni și tot mai mult spre acțiuni speculative sau spre repatrierea unor sume semnificative către băncile cu capital străin, care domină net piața (circa 85%) pentru adecvarea cerințelor de lichiditate tot mai stricte în țările de origine.

Măsuri de încurajare

De aceea, pentru optimizare, ar trebui să avem măsuri politică economică care să încurajeze mai clar economisirea internă în titluri de stat, dincolo de scutirea de impozit a dobânzilor aferente. Consumul amânat de unii în favoarea dezvoltării unor proiecte utile tuturor pare a fi cea mai bună opțiune. Cel puțin dacă nu s-ar lovi de două elemente-cheie pe care trebuie să lucrăm.

Primul este accesul mai ușor la instrumentele de economisire derivate din hârtiile de valoare emise de stat, inclusiv micșorarea pragului de 10.000 lei și degrevarea veniturilor obținute de la fondurilor de investiții specializate în aceste hârtii de impozitele pe venit similare depozitelor bancare obișnuite. După cum și deductibilitatea unor sume economisite și utilizate pentru dezvoltarea sistemelor publice de sănătate sau învățământ (coplata prin economisire) și/sau garantarea accesului prioritar la acestea ar fi de luat în calcul. Ce-ar fi, de pildă, dacă deținătorii de titluri de stat (într-un anumit cuantum) ar avea acces gratuit la autostrada pe care au finanțat-o ?

Al doilea ține de îmbunătățirea radicală a imaginii utilizării banilor publici. Nu atât pe bază de agenții specializate ci pe bază de fapte din care să rezulte eficiența cu care statul îi folosește. Plus îndepărtarea instant de la ”borcanul cu miere” a celor căzuți ( sau fie și suspectați pe baze logice) în ispita de a sustrage , sub formă sau alta, din acești bani publici. Spectacolul cu procurori și păstrarea pe funcții până la dovedirea faptelor nu prea ajută. Justiția și pedeapsa au rolul lor, dar eventuala aplicare nu ne încălzește cu nimic în privința banilor deja risipiți.

Diferența specifică – România și vecinele estice

Revenind la colegele de bloc estic aderate la UE, rata de economisire internă nu iese atât din punct de vedere cantitativ din peisaj cât suferă în structura alocării banilor, insuficient de corect folosiți și insuficient direcționați spre zona așa numitelor bunuri ce pot face obiectul schimburilor internaționale ( tradeables).

E clar că, spre deosebire de Polonia sau Cehia, care au reușit destul de bine să facă producție cu finanțare occidentală și își permit să economisească ceva mai puțin, noi trebuie ( altminteri și în interesul nostru pe partea de redistribuire a rezultatelor activității economice) să contribuim ceva mai mult la asigurarea resurselor financiare destinate producției interne.

Producție care să constituie și baza de atragere a unor fonduri sporite din partea UE prin efectul de levier al participării minime de 5% cu fonduri proprii la proiectele corect întocmite și implementate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.12.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Ministrul Florin Cîțu: S-au cheltuit 44 milioane euro în numele informatizării ANAF, serverele stau de 3 ani pe holuri

Razvan Diaconu

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a spus luni seara, la Digi 24, că informatizarea Fiscului nu s-a realizat, dar asta nu înseamnă că nu s-au cheltuit… Mai mult

Stiri

Piaţa ambalajelor din România – 890 milioane euro, mai puţin de 15% sunt biodegradabile

Vladimir Ionescu

Piaţa ambalajelor din România este de aproximativ 890 milioane euro, dar numai 15% sunt realizate din materiale biodegradabile, scrie Agerpres. “Analizată global, piaţa ambalajelor este… Mai mult

Stiri

OMS rectifică evaluarea noului coronavirus: De la amenințare globală “moderată”, la “ridicată”

Iulian Soare

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a corectat luni evaluarea ameninţării legate de coronavirusul din China care trece de la “moderată”, cum era calificată până în… Mai mult

Stiri

Noul coronavirus / Protecția Consumatorilor cere ajutorul unor instituții pentru a bloca intrarea pe piață a unor produse din China

Vladimir Ionescu

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a solicitat luni sprijinul Direcției de Sănătate Publică Constanţa pentru „împiedicarea punerii pe piaţă, în vederea comercializării, a produselor… Mai mult

Europa

Bruxelles / Summit special pe tema bugetului multianual organizat pe 20 februarie

Iulian Soare

Președintele Consiliului European, Charles Michel, i-a invitat pe liderii UE la un summit special pe tema bugetului UE 2021-2027. ”A venit vremea să ajungem la… Mai mult

Stiri

Statistici BNR: Creditul neguvernamental a scăzut în decembrie. Administraţia publică s-a împrumutat mai mult

Adrian N Ionescu

Soldul creditelor acordate Guvernului şi administraţiilor locale a crescut cu 3,3%, în decembrie 2019, faţă de noiembrie, până la mai mult de 116,21 miliarde de… Mai mult

Stiri

Dragoș Tănăsoiu (PNL Sector 5) a fost numit șef al Corpului de control al premierului

Vladimir Ionescu

Daniel Dragoş Tănăsoiu (foto), fost secretar general al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), este noul şef al Corpului de control al prim-ministrului.… Mai mult