fbpx Modifica setari cookieuri

Analiză

Situația bugetară cu care a intrat România în criza Covid-19

Intrarea în criza COVID ne-a prins într-un moment nefast cu execuția bugetară, tocmai când încercam să reechilibrăm economia dinspre consum spre investiții, dar pe un… Mai mult

29.03.2020

Analiză

Datoria guvernamentală a crescut cu 46% din 2015 încoace

Datoria administrației publice conform metodologiei UE (datoria guvernamentală) a României a fost la finalul lunii ianuarie 2020 de circa 392 miliarde lei sau 37,2% din… Mai mult

26.03.2020

La obiect

Sistemul medical intră în carantină mai repede decât pacienții: sute de cadre medicale sunt contaminate, echipamentul de protecție e insuficient și vine prea târziu

Sute de cadre medicale au fost contaminate cu Covid-19 si au fost izolate la domiciliu, iar unele spitale au intrat în carantină in corpore –… Mai mult

25.03.2020

Chestiunea

Tabelul cu care a intrat România în criza Covid-19: Topul destinațiilor de export și țările din care facem cele mai multe importuri

România a intrat în criza Covid-19 cu una din cele mai nefericite situații privind balanța comercială și e greu de crezut că politicile economice ar… Mai mult

25.03.2020

Economisirea internă: calitatea alocării și măsurile de încurajare

de Marin Pana 13.12.2015

economisire internaNivelul de economisire internă în România ( fosta ”rată de acumulare”) este scăzut în raport cu nevoile investiţionale. Ceea ce reclamă aportul de capital străin, în conformitate cu teoria economică. Din păcate, fructificarea în principiu superioară a acestui capital străin este penalizată de incertitudinile din mediul de afaceri și, mai ales, cel politic.

O economisire internă mai mare şi orientată preponderent către bunuri de capital, realizate pe plan intern dar și importate, ar fi de natură să îmbunătățească productivitatea și șansele de reușită în competiția tot mai acerbă care se defășoară pe plan mondial, inclusiv cu giganți economici precum SUA, Germania, China sau țările emergente în care economia prosperă etc.

Nivelul redus

Rata de economisire insuficientă, sub pragul de 20% pe parcursul intervalului 2000 – 2010, a fost unul dintre factorii care au condus la importul masiv de capital, care a atins un maxim în anii 2007 – 2008.

Inadecvarea producției autohtone la momentul favorabil de flux de capital a condus o inflamare a deficitului de cont curent până spre 14%.  

Desigur, majorarea economisirii interne pe fondul unor venituri scăzute este dificilă, ceea ce se vede și în economiile țărilor foste comuniste care au aderat la UE din 2004 încoace.

Cert este că, în perioada 2009 – 2010, rata a crescut la 20-21% din PIB, faţă de o medie situată la ceva mai mult de 17% în perioada 2000 – 2008, şi a urcat la circa 24% din PIB în 2011.

tabel1Explicația nu este, însă, dată de o majorare substanțială a veniturilor, ci de îngrijorarea crescândă privind perspectivele economice și de conștientizarea riscurilor pe care le presupune un grad relativ mare de îndatorare a gospodăriei personale pe termen lung ( a se citi, îndeosebi, incertitudinile privind locul de muncă și păstrarea nivelului de venit).

În treacăt fie spus, se poate observa cum grupul țărilor cu valuta în regim de curs flotant (zlot, forint, coroană, leu), din care facem parte, a reușit să consume la nivel intern mai mult din rezultatul economic măsurat de PIB. Prin comparație, țările BELL ( Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania), cu moneda legată rigid de euro, au trebuit să mențină un nivel semnificativ mai mare al acumulării interne.

Reținerea excesivă în a consuma ar fi, însă, de natură a compromite șansele de reluare a unei creșteri economice robuste. Mai ales în condițiile în care banii nou depuși sunt redirecționați tot mai puțin spre creditele acordate întreprinzătorilor autohtoni și tot mai mult spre acțiuni speculative sau spre repatrierea unor sume semnificative către băncile cu capital străin, care domină net piața (circa 85%) pentru adecvarea cerințelor de lichiditate tot mai stricte în țările de origine.

Măsuri de încurajare

De aceea, pentru optimizare, ar trebui să avem măsuri politică economică care să încurajeze mai clar economisirea internă în titluri de stat, dincolo de scutirea de impozit a dobânzilor aferente. Consumul amânat de unii în favoarea dezvoltării unor proiecte utile tuturor pare a fi cea mai bună opțiune. Cel puțin dacă nu s-ar lovi de două elemente-cheie pe care trebuie să lucrăm.

Primul este accesul mai ușor la instrumentele de economisire derivate din hârtiile de valoare emise de stat, inclusiv micșorarea pragului de 10.000 lei și degrevarea veniturilor obținute de la fondurilor de investiții specializate în aceste hârtii de impozitele pe venit similare depozitelor bancare obișnuite. După cum și deductibilitatea unor sume economisite și utilizate pentru dezvoltarea sistemelor publice de sănătate sau învățământ (coplata prin economisire) și/sau garantarea accesului prioritar la acestea ar fi de luat în calcul. Ce-ar fi, de pildă, dacă deținătorii de titluri de stat (într-un anumit cuantum) ar avea acces gratuit la autostrada pe care au finanțat-o ?

Al doilea ține de îmbunătățirea radicală a imaginii utilizării banilor publici. Nu atât pe bază de agenții specializate ci pe bază de fapte din care să rezulte eficiența cu care statul îi folosește. Plus îndepărtarea instant de la ”borcanul cu miere” a celor căzuți ( sau fie și suspectați pe baze logice) în ispita de a sustrage , sub formă sau alta, din acești bani publici. Spectacolul cu procurori și păstrarea pe funcții până la dovedirea faptelor nu prea ajută. Justiția și pedeapsa au rolul lor, dar eventuala aplicare nu ne încălzește cu nimic în privința banilor deja risipiți.

Diferența specifică – România și vecinele estice

Revenind la colegele de bloc estic aderate la UE, rata de economisire internă nu iese atât din punct de vedere cantitativ din peisaj cât suferă în structura alocării banilor, insuficient de corect folosiți și insuficient direcționați spre zona așa numitelor bunuri ce pot face obiectul schimburilor internaționale ( tradeables).

E clar că, spre deosebire de Polonia sau Cehia, care au reușit destul de bine să facă producție cu finanțare occidentală și își permit să economisească ceva mai puțin, noi trebuie ( altminteri și în interesul nostru pe partea de redistribuire a rezultatelor activității economice) să contribuim ceva mai mult la asigurarea resurselor financiare destinate producției interne.

Producție care să constituie și baza de atragere a unor fonduri sporite din partea UE prin efectul de levier al participării minime de 5% cu fonduri proprii la proiectele corect întocmite și implementate.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 13.12.2015

Lăsați un comentariu


Stiri

Directorul general FMI: Recesiunea provocată de coronavirus este mai gravă decât criza din 2008

Iulian Soare

Pandemia de coronavirus a paralizat economia mondială şi a aruncat lumea într-o recesiune care va fi “mult mai gravă” decât criza financiară globală din urmă… Mai mult

Europa

Germania, Franța, Italia și Spania cer Comisiei să pregătească sprijin masiv pentru Transporturi

Iulian Soare

Franţa, Germania, Italia şi Spania au solicitat Comisiei Europene să garanteze buna funcţionare a sistemului de transport şi să pregătească sprijin masiv pentru acest sector,… Mai mult

Stiri

Ce înseamnă ”militarizarea sistemului de Sănătate Suceava”. Președintele Colegiului medicilor din județ: “Era ultima soluție”

Mariana Bechir

La Suceava, o echipă formată din generalul Ionel Oprea și alți patru medici militari au preluat întregul sistem sanitar, a declarat pentru cursdeguvernare.ro Sorin Hâncu,… Mai mult

Stiri

Parlamentul a legiferat suspendarea temporară a plății utilităților și amânarea plății CAS – PNL a anunțat că va cotesta la CCR

Razvan Diaconu

Camerei Deputaţilor (cameră decizională) a adoptat, vineri, prin vot de la distanță, proiectul de lege pentru suspendarea rambursării creditelor. Un alt proiect votat prevede amânarea… Mai mult

Stiri

Comisia Europeană a acceptat propunerea lui Siegfried Mureșan: importurile de dispozitive medicale scutite de taxe vamale și de TVA

Victor Bratu

Comisia Europeană a anunțat vineri suspendarea taxelor vamale și a TVA la importurile de dispozitive medicale și de echipamente de protecție din afara Uniunii Europene… Mai mult

Stiri

Angajări de urgență în sistemul medical: 1.000 de specialiști pentru direcțiile de sănătate și 1.000 de ambulanțieri

Vladimir Ionescu

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a anunţat, vineri, că, în perioada următoare, vor fi angajate în regim de urgență 1.000 de persoane în direcţiile județene de… Mai mult

Stiri

Klaus Iohannis: Am intrat în cea mai grea etapă, urmează săptămâni foarte dificile

Vladimir Ionescu

Președintele Klaus Iohannis a lansat vineri avertismentul public că România a intrat, de câteva zile, ”în cea mai grea etapă a perioadei generate de coronavirus”,… Mai mult