duminică

23 iunie, 2024

27 februarie, 2023

Economia subterană a României s-a situat în ultimele două decenii între 25% și 35% din PIB, cea mai importantă sursă care o alimentează fiind munca ”la negru”. Dacă după criza economică din 2008-2009, ponderea economiei informale în PIB a scăzut constant, aceasta a crescut semnificativ în ultimii trei ani, în contextul izbucnirii pandemiei și a războiului din Ucraina, potrivit unei analize realizate la nivel european.

Cele mai recente studii estimează că nivelul economiei subterane din România a scăzut semnificativ în perioada 2003-2019, se arată în raportul realizat Departamentul pentru politici economice, științifice și de calitate a vieții, la solicitarea unei comisii din Parlamentul European. Raportul este semnat de profesorul Friedrich Schneider, unul dintre cei mai importanți cercetători ai acestui fenomen.

Dacă în 2003, economia subterană din România se ridica la 33,6% din PIB, la nivelul anului 2019 aceasta coborâse la 26,9%. În 2020, economia informală a crescut la 29,3%, scăzând marginal un an mai târziu. Pentru 2022, Schneider estimează că nivelul economiei informale se va menține puțin peste 29% din PIB.


”Principalii factori din spatele acestei creșteri începând cu 2020 sunt considerați a fi indicatorii macroeconomici, cum ar fi nivelul șomajului și PIB-ul pe cap de locuitor. Se estimează că cheltuielile publice uriașe pentru infrastructură, subvenții acordate întreprinderilor și transferuri speciale către persoane fizice, care au condus la o creștere considerabilă a PIB-ului, combinate cu o scădere a șomajului, vor contribui la reducerea dimensiunii economiei subterane în majoritatea țărilor europene și OCDE în anii următori”, argumentează autorii studiului.

Cum stau celelalte state UE: o evoluție 2003-2022

În tabelul de mai jos sunt trecute datele privind economia subterană pentru statele UE, cu evoluția între anii 2003 și 2022:

Dimensiunea medie a economiei subterane a României, în perioada 1999-2017, a fost de 33,2% din PIB.

Dacă în Germania, Austria și Danemarca, povara fiscală (directă și indirectă) este principala cauză a economiei subterane, în România, Italia și Grecia, factorii determinanți sunt nivelul ridicat al muncii independente, șomajul și atitudinea față de taxe, precum și impozitele indirecte.


”Este de o importanță capitală să înțelegem că crearea de valoare suplimentară pentru economia oficială poate fi realizată în primul rând prin formalizarea economiei subterane. Lupta împotriva economiei subterane este mai eficientă atunci când activitățile ilegale sunt mutate din sectorul neoficial în cel oficial al economiei, mai degrabă decât atunci când sunt eliminate”, punctează autorii studiului.

Sursele economiei subterane în România

Autorii studiului au pus cap la cap rezultatele mai multor cercetări pe tema economiei subterane din România, pentru a identifica principalii factori care o alimentează.

Ei au concluzionat că forțele motrice cheie în dezvoltarea economiei subterane a României sunt rata muncii independente, rata șomajului, rata angajării cu jumătate de normă și, respectiv, eficiența guvernului.

Aceștia subliniază, de asemenea, că din perspectiva antreprenorilor români, lipsa de încredere în funcționarii publici, calitatea proastă a legislației de business, politica fiscală, precum și sprijinul guvernamental pentru antreprenori, alături de contribuții sociale relativ mari, corupție, instabilitate politică, cote de impozitare relativ ridicate și incertitudinea cu privire la politicile de reglementare – toate au contribuit la creșterea economiei din umbră.

Creșterea PIB-ului nu este un factor important în ceea ce privește nivelul economei subterane nici în România, dar nici în UE în general, din cauza creșterii inegalității veniturilor, mai notează autorii studiului. Pentru România, creșterea PIB-ului explică doar puțin peste 1% din economia subterană.

Efectele pandemiei și a crizei energetice

Pentru a atenua dificultățile cauzate de pandemia de coronavirus, guvernul român a anunțat mai multe „pachete” de politici economice în 2021 și 2022. Aceste măsuri, deși temporare, ar putea ajuta la reducerea dimensiunii economiei subterane în mod indirect, notează autorii.

Gospodării și companiile care au beneficiat de aceste politici, cum ar fi scutiri de taxe, granturi și alte forme de ajutoare, ar fi încurajați să „iasă” din economia subterană și să intre în economia formală, spune teoria.

”Astfel de măsuri sunt stimulente pentru ieșirea din economia subterană și intrarea în economia formală”, notează autorii studiului.

Pe de altă parte, criza costului vieții cu care se confruntă România și restul lumii ar putea avea un efect opus, încurajând evaziunea fiscală din cauza dificultăților financiare. Cu toate că Guvernul a introdus o serie de măsuri menite să atenueze impactul crizei energetice, constrângerile de natură fiscal-bugetară impun o serie de limitări ale sprijinului ce poate fi acordat, mai avertizează ei.

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: