Activitatea economică a ajuns la 81% din nivelul pre-pandemic din martie, față de 75% cât arătau, în august, indicatorii Erste Group Research (EGR). Totuși, EGR nu a revizuit în creștere prognoza privind produsul intern brut (PIB) pe 2020, cum a făcut-o pentru majoritatea economiilor din regiune.
„În România ca și în Croația riscurile sunt în echilibrare și rămânem la prognozele anterioare de -4,7% și -9%”, din cauza recrudescenței cazurilor de coronavirus, respectiv a evoluției turismului, spune un raport EGR.
Industria română pierde startul Germaniei
Una dintre rezervele EGR (din care echipă fac parte și analiștii BCR) provine din recuperarea mai lentă a industriei prelucrătoare din România, față de țările din regiune, în ciuda semnelor bune pe care le dau indicatorii de încredere în afaceri din Germania, de ale cărei comenzi depind.
„Recuperarea industriei în România este mai lentă decât cea a țărilor comparabile din regiune, probabil din cauza rolului mai periferic în lanțurile de valoare din Europa, a forței de negociere mai reduse a exportatorilor români, ca și a problemelor de competitivitate privind utilizarea intensivă a forței de muncă”, scrie Ciprian Dascălu, economistul șef al BCR, în raportul citat.
Creșterea industriei prelucrătoare din România, în iulie față de iunie, a redus scăderea anuală până la -7,3% de la 12,8%, dar datele „sugerează că recuperearea ar putea întârzia în urma țărilor din regiune, în ciuda îmbunătățirii indicilor de încredere din principalul partener comercial, Germania”, adaugă analistul citat.
Raportul apreciază că „perspectiva pentru industria prelucrătoare nu este deloc roză, de vreme ce creșterea comenzilor noi a încetinit în iulie, iar indicatorul de încredere (local) a stagnat în august”.
Mai mult, revenirea treptată a comenzilor a fost însoțită de majorarea stocurilor și de înrăutățirea așteptărilor privind producția”.
În urma celorlalți
Producția industrială și-a redus căderea la -9,9% în iulie / iulie, pe serie ajustată sezonier, de la -14,3% în iunie/iunie, dar nivelul este cel mai scăzut din regiune, unde industria a reintrar în teritoriul pozitiv în Polonia și în Serbia, iar Slovacia și Croația nu sunt departe de acesta.
Principala componentă a producției industriale, industria prelucrătoare, a crescut cu 4,3% în iulie față de iunie, limitând declinul anual la 7,3% în iulie, comparativ cu 12,8% în luna anterioară. Celelalte componente importante, industria extractivă și energia, au scăzut, anual, cu 10,4%, respectiv 2,2%.
(Citiți și: „Date INS : Industria, confruntată cu o revenire dificilă. Miza, relansarea economiei”)
Creșterea industriei pentru a treia luna consecutiv din iulie a fost „determinată de redinamizarea comerțului internațional, cu impact de antrenare pentru ramura prelucratoare”, dar „dinamica anuală a persistat în teritoriu negativ și s-a situat sub potențial pentru a cincea lună la rând in iulie”, scrie Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică din Banca Transilvania (BT).
„Evoluțiile recente ale indicatorilor din sfera industriei confirmă intrarea în ciclul post-pandemie. Previzionăm majorarea investițiilor productive în economie cu un ritm mediu anual de peste 3% în intervalul 2020-2022, scenariu susținut de mix-ul relaxat fără precedent de politici economice (România și UE) și oportunitățile de dezvoltare pe plan intern”, spune raportul BT.
Managerii din industria prelucrătoare raportează o utilizare a capacității la cel mai scăzut nivel începând cu primul trimestru din 2001, de când Comisia Europeană a început să furnizeze astfel de informații despre România, amintește raportul EGR.
Urmărește-ne pe Google News
