Deși România a consemnat în luna iulie 2020 o creștere cu 8% a producției industriale lunare, valoarea față de aceeași lună a anului precedent a rămas cu 6,5% mai redusă, potrivit datelor comunicate de INS. Mai mult, aceste date sunt brute și au fost favorizate conjunctural de dispunerea zilelor lucrătoare.
În termeni ajustați cu sezonalitatea (pentru a se asigura comparabilitatea corectă cu celelalte luni și cu alte state europene), avansul față de iunie 2020 a fost de doar +3,3% iar cel obținut prin raportarea la iulie 2019 s-a situat la -9,9%. Pe ansamblul primelor 7 luni ale anului în curs, scăderea a fost de -14,9% în serie brută și -15,9% după zile lucrătoare și sezonalitate.
Datele extinse prezentate de INS cu referință statistică în performanța medie a anului 2015 sunt mai edificatoare în privința situației din industrie. Din ele se poate vedea că deja, mult înaintea declanșării pandemiei, producția era în scădere. Vezi trendul din intervalul aprilie – iulie 2019 și tentativa de revenire din primele două luni ale anului în curs spre dar sub nivelul atins în mai 2019.
În iulie 2020, nivelul atins de-abia a permis revenirea la situația din 2015, după ce în aprilie a coborât la mai puțin de trei sferturi din referința statistică din urmă cu cinci ani. Ceea ce, dat fiind că industria rămâne cea care dă tonul în economie, ar trebui să dea de gândit din perspectiva majorărilor de venituri. Care se constituie mai degrabă într-un pariu riscant, pe o bază de revenire fragilă.
De reținut, perspectiva nu se prezintă prea strălucit nici la comenzile noi din industria prelucrătoare. Pe total (piață internă și externă), acestea au crescut în iulie 2020 cu 8,8% față de luna precedent, dar au rămas cu 4,7% sub nivelul din aceeași lună din anul anterior. Cumulat la 7 luni, situația sintetică este rezumată prin valoarea -12,7%.
În structură, această evoluție combină majorarea semnificativă pe segmentul bunurilor de folosinţă îndelungată (+19,9%) cu diminuări pronunțate în sectorul bunurilor de capital (-15,9%). Industria bunurilor intermediare (-9,6%) și industria bunurilor de uz curent (-12,1%) au consemnat scăderi sub medie dar îngrijorătoare în contextual actual.
Această dispunere este problematică din punct de vedere al refacerii rapide, în formă de V, a valorii adăugate brute din economie. Care ar fi esențială în industrie pentru a antrena apoi și alte sectoare, simultan cu refacerea competitivității în raport cu alte state din regiune care încearcă și ele să-și plaseze produsele pe o piață relativ însemnată precum cea românească.
În fine, cifra de afaceri din industrie pe total (piaţa internă şi piaţa externă) a urcat în luna iulie 2020 cu +11% dar, desigur, a rămas cu -5,9% sub cea din luna corespunzătoare a anului precedent. Atenție, situația sintetică deja consfințită după primele 7 luni ale anului (-12,8%) seamănă ca două picături de apă cu cea de la comenzile înregistrate, din care o bună parte nu au fost livrate încă.
Astfel, după ce a fost, până în 2018 motorul de creștere pe partea de formare a PIB, industria a ajuns în 2019 și în 2020 să aibă cea mai importantă influență negativă dintre toate sectoarele economice asupra avanslui PIB. La o pondere de circa 20% în rezultatul economic, efectul a fost deja de -3 puncte procentuale pe S1 2020. Refacerea nivelului producției lunare până la finele anului la valorile din 2019 se anunță cheia relansării din 2021.
Urmărește-ne pe Google News
