fbpx Modifica setari cookieuri

La obiect

Institutul de la Măgurele nu mai are Consiliu Științific – 95 de cercetători cer demiterea directorului general, Ministerul pregătește clarificarea legislației

Aproape 100 de cercetători de la celebrul Institut Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei solicită într-o scrisoare deschisă înlocuirea din… Mai mult

24.06.2020

Analiză

Prețurile energiei – România, fruntașă la scumpirea curentului electric și la ieftinirea gazelor naturale

România s-a situat în a doua jumătate a anului 2019 pe locul patru între statele membre UE la creșterea prețului curentului electric livrat consumatorilor casnici,… Mai mult

24.06.2020

Chestiunea

Planul, proiectele și hărțile megaproiectului de relansare economică a UE propus de Institutul de Studii Economice din Viena. România – între marii beneficiari

Institutul pentru Studii Economice din Viena propune un plan de investiții în valoare de 2.000 de miliarde de euro, care s-ar putea realiza în următorii… Mai mult

23.06.2020

Europa

Tabloul european al Inovării 2020: Marile probleme ale României, care are un decalaj de peste 68% față de media UE

România rămâne cel mai slab inovator din UE, cu un scor în clasamentul indicatorilor de anul trecut situat la doar 31,6% din performanța media a… Mai mult

23.06.2020

Economia crește, încasările din profit scad: Execuţia bugetului pe 2018 începe pe excedent: dar mult mai mic decât anul trecut. De ce

de Marin Pana , 4.3.2018

Bugetul general consolidat a încheiat prima lună din anul 2018 cu un excedent de 0,21% din PIB-ul estimat pentru anul în curs, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor.

Rezultatul consemnat este mult mai slab faţă de aceeaşi lună din 2017, când plusul ( rezultat, ca şi acum, pe baza unor încasări trimestriale dar cheltuit pe baze lunare) a fost de 0,35% din PIB-ul anului anterior.

De reţinut, deşi mult mai ridicat decât rezultatul de creştere economică, ritmul de creştere a veniturilor a fost semnificativ mai mic faţă de cel al creşterii cheltuielilor (+16,8% la venituri faţă de 26,4% pe cheltuieli). Este şi explicaţia reducerii importante a excedentului, cu mai bine de un miliard de lei faţă de aceeaşi lună a anului precedent.

Dacă facem corelaţia între soldul pozitiv al bugetului public pe ianuarie 2018 (1.979,0 milioane lei) şi creşterea spectaculoasă a sumelor primite de la UE în contul cadrului financiar 2014 – 2020 ( 1.225,0 milioane lei, un plus de 1.168,3 milioane lei, adică o creştere de peste 20 de ori a sumelor în cauză !), se vede că circa 60% din excedent provine din surse externe.

De reţinut, contrar aşteptărilor generate de ritmul foarte bun de creştere economică ( estimat undeva în jur de 7% pe anul trecut), încasările din impozitul pe profit s-au redus cu 23,1%. Ceea ce ridică problema paradoxului românesc al unei economii care creşte rapid fără a fi mai profitabilă şi trebuie finanţată din exterior pentru rezolvarea obligaţiilor bugetare asumate.

”Doparea” încasărilor prin creşterile salariale aplicate pe parcursul ultimelor 12 luni s-a soldat cu un avans de 12,6% la încasările din impozitul pe salarii şi venit, astfel încât raportul între banii proveniţi din aceste tipuri de venituri şi impozitul pe profit a urcat de la 10 la 1 în ianuarie 2017 până la peste 14 la 1 în ianuarie 2018. Totodată, impozitele şi taxele pe proprietate au crescut cu 41,4%.

Pe partea venituri indirecte, se remarcă evoluţia încasărilor de TVA sub nivelul creşterilor de venituri ( doar 7,8%) şi bizara diminuare a sumelor încasate din accize (-14,9%). Ceea ce poate indica o anumită creştere a evaziunii fiscale care merită investigată mai atent, deoarece aceste taxe contribuie cu circa o treime în veniturile totale ale statului.

Tabloul celor mai importante componente ale veniturilor bugetare arată sintetic efectul politicilor economice derulate sârguincios într-o direcţie discutabilă. Practic, s-a marşat pe o strategie de taxare puternică a muncii, moderată pe consum şi reducerea taxării pe profit (care nu prea „rimează” cu stânga din punct de vedere politic).

Dacă ne uităm şi la diferenţa de ritm de creştere între venituri şi cheltuieli se conturează o problemă majoră de trend al asigurării cheltuielilor antamate cu generozitate ( vezi majorările din sectorul bugetar, unde sectorul de sănătate a urcat vertiginos la grila salarială programată pentru anul 2022), pe baza unor venituri care nu se arată a ţine pasul necesar.

Ar mai trebui semnalată şi modificarea substanţială a raportului dintre mărimea taxelor principale aplicate pe consum (TVA+accize) şi contribuţiile de asigurări ( raport care se va duce spre 1 la 1), amplificate cu 23,1% după mutarea contribuţiilor la angajator. Pare mult, dar dacă ţine cont că trecerea deplină s-ar fi făcut cu o creştere de 22,75% iar salariile s-au majorat undeva în jur de 14%, se vede că ( deocamdată) nu s-au obţinut rezultatele scontate.

În pofida mutărilor masive de fonduri menite să crească gradul de încasare al contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, acesta a încheiat prima lună a anului cu un deficit de 857,1 milioane lei sau 17% din suma necesară pentru acoperirea obligaţiilor statului.

La sănătate, situaţia a fost relativ echilibrată ( inclusiv pe baza neajunsurilor din spitale) iar la şomaj s-a păstrat tradiţia excedentului exagerat.

Rămâne să vedem ce se va întâmpla în sistemul sanitar după ce majorarea puternică a salariilor personalului va subţia considerabil banii pentru baza materială şi pentru asigurarea unor condiţii cât de cât civilizate pacienţilor internaţi. Vor putea autorităţile locale să utilizeze în acest scop excedentul de 1.696,8 milioane lei consemnat pe ianuarie pe ansamblul unităţilor administrativ-teritoriale ?

Salarii şi protecţie socială, acordate peste posibilităţi

O selecţie a cheltuielilor efectuate în prima lună a anului arată o majorare a fondului de salarii, de două ori şi jumătate mai mare decât rezultatele economice, precum şi un ritm de creştere aproape dublu al asistenţei sociale în raport cu avansul PIB (scorul de 13% -7% sugerează nesustenabilitatea pe termen mediu şi lung, după ce anul trecut am evitat la limită deficitul de 3% din PIB.

Asta deşi majorarea consistentă dar neprogramată prin lege a pensiilor s-a făcut la mijlocul anului trecut, ceea ce explică şi decalarea aplicării indexării punctului de pensie tot pentru a doua parte a execuţieie bugetaee pe anul în curs.

De salutat revenirea la cote mai bune a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, precum şi, mai ales, accelerarea alocării de fonduri pe segmentul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă (aproape un miliard de lei în plus), aflate în revenire după performanţele modeste din anii trecuţi.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 4.3.2018

Un raspuns

  1. stefan60
    5.3.2018, 11:50 pm

    Impozitul pe profit .
    Adevarata fata a sanatatii economiei romanesti , a capitalismului autohton.
    In 2008 “duduiala economica” bazata pe consum facea ca statul sa incaseze 13,045 miliarde lei din acest impozit .
    In 2017 , dupa cresteri marete de PIB si cheltuiala bugetara , acelasi impozit aduce la visterie 14,732 miliarde .
    O crestere (in lei) ridicola .
    Calculat in euro (la cursurile din 2008 si 2017) , surpriza.

    In ultimul an NU A FOST INCASAT din acest impozit (in echivalent euro) nici cit a fost incasat cu 9 ani in urma .
    Ceva “putred” in bugetele astea mioritice , date INS si cresteri chinezesti de PIB ? Posibil dar si previzibil.

Lăsați un comentariu


Stiri

Aventuri în țara laptelui: Lactalis închide fabricile de lapte de la Vatra Dornei și Floreni, care produceau sub brandul La Dorna

Razvan Diaconu

Lactalis a anunțat vineri că a decis să închidă unitățile de producție din Floreni și Vatra Dornei. Grupul  francez  motivează că a luat „această decizie… Mai mult

Europa

România este considerată nesigură de Marea Britanie din punctul de vedere al infectării cu  Covid-19

Iulian Soare

România nu a fost inclusă pe lista celor 59 de țări considerate “sigure” comunicată vineri de    Departamentul de Transport al Guvernului Marii Britanii. Prin… Mai mult

Stiri

ONRC: Numărul de firme dizolvate a scăzut cu peste 31%, în primele cinci luni din 2020

Adrian N Ionescu

Numărul de firme dizolvate a scăzut cu 31,66% în primele cinci luni din 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului anterior, la 9.675, faţă de… Mai mult

Stiri

Remdesivir, primul medicament împotriva Covid-19 autorizat de UE. SUA a cumpărat 90% din producția următoarelor 3 luni

Razvan Diaconu

Comisia Europeană a autorizat vineri “punerea pe piaţă condiţionată” a antiviralului Remdesivir la nivelul Uniunii Europene, utilizat în tratamentul pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus. Compania… Mai mult

Stiri

Alpha Bank România lansează aplicația care transformă telefonul mobil în POS

Vladimir Ionescu

Alpha Bank este prima bancă din România care va lansa o aplicație ce transformă telefonul mobil în POS. Soluția este compatibilă cu dispozitivele mobile Android… Mai mult

Stiri

Resursele României, exploatate fără plata taxelor și redevențelor – dezastru la ANRM constatat de Corpul de control al premierului

Razvan Diaconu

Guvernul a anunțat vineri că a transmis Parchetului raportul de control pe care Corpul de Control al premierului l-a finalizat recent la Agenția Națională pentru… Mai mult

Stiri

Majoritatea companiilor germane din România văd o scădere de până la 50% a afacerilor – sondaj AHK

Adrian N Ionescu

Mai mult de jumătate din companiile germane din România se aşteaptă la scăderi ale cifrei de afaceri între 10 şi 50%, în 2020, iar un… Mai mult