E gata proiectul ”România competitivă”: bugetul de implementare ar fi mai mic decât evaziunea fiscală pe principalele impozite și taxe

Ministerul Economiei a anunțat marți finalizarea proiectului pentru dezvoltare economică sustenabilă ”România competitivă”.

Bugetul necesar pentru implementarea în totalitate a strategiei „România Competitivă” este de 18 miliarde euro și reprezintă circa 10,7% din PIB aferent anului 2016, sau aproximativ 10% din PIB mediu aferent perioadei 2016-2020, potrivit documentului final publicat pe site-ul Ministerului Economiei.

Deși pare o sumă greu de găsit în bugetele publice, ea este mai mică decât evaziunea anuală : Potrivit estimărilor Consiliului fiscal, făute pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică, numai evaziunea fiscală pe principalele impozite şi taxe reprezenta, în 2013 (ultimul an pentru care INS a transmis date clare privind evaziunea) 16,23% din PIB.

Varianta finală a proiectului ”România competitivă” prezintă un număr de 16 domenii de acțiune, grupate în cei 3 factori care contribuie la creșterea PIB-ului potenţial, precum şi un număr de facilitatori. În final, cele 16 domenii strategice conțin 44 obiective și 127 de măsuri.

Ordinea prezentării domeniilor strategice cuprinse în proiectul „România competitivă” ilustrează logica priorității implementării acestora:

FONDURILE EUROPENE

constituie una dintre sursele principale pentru finanțarea majorității proiectelor structurale publice, iar înlăturarea cauzelor care blochează utilizarea acestor fonduri este esențială.

Principalele bariere în accesarea fondurilor structurale sunt neadecvarea administrației centrale și locale la noua schemă de accesare a fondurilor UE (lipsa capacităţii administrative capabilă să genereze, să implementeze și să monitorizeze proiecte mature, finanţabile din FESI), respectiv complexitatea procedurilor de proiect.

Două obiective, operaționalizate prin măsurile cuprinse în fișa domeniului, ar putea contribui la înlăturarea acestor bariere, până în anul 2020. Primul se referă la consolidarea capacităţii de elaborare, evaluare și monitorizare a politicilor publice la nivelul administraţiei publice în vederea dezvoltării, implementării şi monitorizării unui pachet de proiecte mature, care să corespundă priorităţilor strategice stabilite prin politicile publice şi în linie cu orientările UE. Al doilea obiectiv are în vedere simplificarea procesului si a procedurilor de depunere şi implementare a proiectelor finanţate din FESI.

Bugetul estimat al măsurilor prevăzute pentru atingerea celor două obiective este de 1.530 milioane lei (340 milioane euro), până în anul 2020.

DEBIROCRATIZAREA

Modificările structurale la nivelul economiei, necesare unei creșteri economice sustenabile, sunt dependente de scăderea atât a costului pe care birocrația îl impune cetățenilor, cât și a poverii administrative asupra mediului de afaceri, care sunt evaluate împreună la circa 6.000 milioane de euro.

Reducerea costului și poverii administrative poate fi realizată prin simplificarea procedurilor administrative. Două obiective pot contribui la acest proces de simplificare. Primul privește debirocratizarea continuă și rapidă a tuturor instituțiilor publice, în timp ce al doilea țintește reducerea costurilor totale impuse mediului de afaceri prin taxe administrative.

Necesarul de fonduri pentru implementarea măsurilor care pot duce la atingerea celor două obiective, se ridică la 1.125 milioane lei (250 milioane euro), până în anul 2020.

SĂNĂTATEA

Creșterea sustenabilă a economiei este rezultanta directă a calității resurselor umane, influențată, în primul rând, de starea de sănătate a populației.

Creșterea gradului de ocupare a populației active devine posibilă, pe de-o parte, prin urmărirea a două obiective. Primul are în vedere scăderea ponderii deceselor cauzate de boli ale aparatului circulator la 55 la sută din totalul deceselor, până în anul 2020. Al doilea obiectiv se referă la diminuarea, până în anul 2020, a numărului anilor potențiali de viață pierduți din cauza deceselor premature cauzate de bolile cerebro-vasculare.

Fondurile necesare pentru implementarea măsurilor necesare atingerii acestor două obiective până în anul 2020 se ridică la 3869 milioane lei (860 milioane euro).

NATALITATEA

Pe de altă parte, gradul de ocupare a populației creşte în funcţie directă de volumul de resurse umane. Acesta este, la rândul său, rezultanta, printre altele, a natalității și a încurajării migrației (fie internă, fie de întoarcere, ori a celei din terțe state).

Natalitatea poate fi încurajată prin urmărirea a trei obiective. Primul are în vedere reducerea ratei mortalității infantile la 6,5 la mie, până în anul 2020. Al doilea se referă la prelungirea de la 1 la 2 ani a perioadei concediului de maternitate, remunerat cu 85% din media veniturilor realizate în ultimele 12 luni precedente, măsură capabilă să conducă, până în anul 2020, la creșterea ratei totale a fertilității la 1,8. Al treilea obiectiv prevede creșterea numărului de grădinițe cu program prelungit și stimularea angajatorilor în vederea înființării de grădinițe/creșe pentru copiii salariaților.

Fondurile necesare operaționalizării acestor trei obiective sunt estimate la 8.800 milioane lei (1.955 milioane euro), până în anul 2020).

MOBILITATEA FORȚEI DE MUNCĂ

Încurajarea migrației este posibilă prin intermediul următoarelor trei obiective. În primul rând, ar trebui urmărită promovarea migrației de întoarcere a românilor din diaspora. În al doilea rând, trebuie dezvoltate programe pentru susținerea antreprenoriatului în România, destinate românilor din diaspora. În sfârșit, trebuie flexibilizat procesul de admisie pentru cetățenii din state terțe, în vederea atragerii de personal înalt calificat.

Bugetul estimat, până în anul 2020, pentru îndeplinirea măsurilor necesare operaționalizării acestor obiective se ridică la 137 milioane lei (30 milioane euro).

EDUCAȚIA

Resursa umană este influențată de nivelul de educație al populației. Principalul obiectiv, a cărui realizare duce la creșterea contribuției forței de muncă la PIB-ul potențial, îl constituie scăderea analfabetismului funcțional, astfel încât 80 la sută din elevi să se situeze peste nivelul 2, corespunzător evaluării PISA, în anul 2020.

Celălalt obiectiv, care permite sporirea contribuției forței de muncă la PIB-ul potențial, este extinderea cu 10 la sută a proporției tinerilor înscriși în învățământul dual/profesional, până în anul 2020, urmând să fie încurajată această formă de educație.

Costurile generate de aplicarea măsurilor necesare pentru atingerea acestor două obiective până în anul 2020 se ridică la aproximativ 5.991 milioane lei (1.331 milioane euro).

CADASTRUL

Un salt rapid al productivității totale a factorilor de producție din România, care s-ar resimți direct și imediat în avansul PIB-ului potențial și al creșterii economice, ar fi posibil prin mobilizarea resurselor din agricultură și prin facilitarea transporturilor.

Atât creșterea productivității din agricultură cât și construcția de autostrăzi și căi ferate sunt dependente de completarea rapidă și corectă a registrului public al proprietăților imobiliare din România.

Atingerea a două obiective în domeniul cadastrului ar permite progrese semnificative în domeniile menționate anterior. Primul se referă la scăderea perioadei necesare finalizării unui contract de cadastru pentru un UAT, de la 76 de săptămâni la 50 de săptămâni. Al doilea are în vedere finalizarea cadastrului pentru UAT-urile aflate pe traseul priorităților de construcție autostrăzi, până la sfârșitul anului 2018.

Punerea în practică a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor din domeniul cadastrului necesită un buget de 200 milioane lei (45 milioane euro) până în anul 2020.

INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT

În cazul construcției de infrastructură rutieră și căi ferate, principala problemă care întârzie dezvoltarea rețelei, comparativ cu necesitățile regionale, este discrepanța între bugetul necesar și fondurile efectiv disponibile. Costurile pentru completarea rețelei de autostrăzi care să conecteze strategic atât provinciile istorice între ele, cât și România de restul Uniunii Europene se ridică la aproximativ 16 miliarde de euro, în timp ce fondurile structurale alocate pentru infrastructura rutieră în perioada 2014 – 2020 sunt de doar 4 miliarde euro. Pe lângă necesarul de noi construcții, aproximativ 40% din rețeaua existentă necesită lucrări de reabilitare și modernizare, ceea ce implică cheltuieli suplimentare.

Pentru rezolvarea acestei probleme ar trebui urmărite trei obiective, două dintre ele fiind dedicate infrastructurii rutiere. Astfel, în ceea ce privește construcția de autostrăzi se impun următoarele:

• (i) selectarea proiectelor cheie de infrastructură rutieră
• (ii) îmbunătățirea cadrului instituțional pentru implementarea proiectelor

În ceea ce privește infrastructura de căi ferate, este necesară finalizarea lucrărilor pe cele două coridoare europene (Coridorul IV Pan-European și Coridorul Rin-Dunăre). Bugetul necesar este de 5.200 milioane euro, din care 3.100 milioane euro reprezintă bugetul deja alocat, iar diferența de 2.100 milioane euro reprezintă necesarul de finanțare.

Bugetul necesar îndeplinirii măsurilor prevăzute, până în anul 2020, pentru aceste obiective se ridică la 37.080 milioane lei (8.240 milioane euro).

AGRICULTURA

În cazul agriculturii, una din principalele piedici în calea creșterii contribuției sectorului la PIB-ul potențial este reticenţa fermierilor români de a intra în structuri asociative cu scop lucrativ. Se are în vedere, cu prioritate, stimularea asocierii fermierilor pentru a le facilita în acest mod accesul la sistemele de irigații, în condițiile în care schimbările de climă afectează grav recoltele în jumătatea de sud a ţării.

În consecinţă, este necesară urmărirea a două obiective care ar putea îmbunătăți semnificativ situația. Primul se referă la creşterea la 12 la sută a ponderii fermierilor mici şi mijlocii incluşi în structuri asociative cu scop lucrativ, până în 2020. Al doilea obiectiv are în vedere reabilitarea şi modernizarea infrastructurii principale de irigaţii, care să asigure, până în anul 2020, o suprafaţă irigată suplimentar de circa 250.000 ha şi adoptarea de măsuri pentru gestionarea riscurilor din agricultură ca urmare a schimbărilor climatice.

Costul estimat al implementării măsurilor necesare pentru atingerea celor două obiective se cifrează la 1.516 milioane lei (337 milioane euro), până în anul 2020).

EFICIENȚA ENERGETICĂ

Trecerea la un nivel superior a PIB-ului potențial este grevată de utilizarea ineficientă a resurselor energetice. România a consumat în anul 2015 de circa 1,8 ori mai multă energie primară pe unitatea de produs intern brut decât media UE. Stimularea economisirii energiei trebuie să se orienteze spre sectoarele cu cel mai mare potenţial de reducere a consumului final de energie.

Creșterea eficienței energetice poate fi atinsă prin îndeplinirea a două obiective, până în anul 2020. Primul urmărește creşterea eficienţei energetice în sectorul rezidenţial prin reducerea consumului cu circa 0,35 milioane tep anual. Al doilea țintește reducerea consumului anual cu circa 0,1 milioane tep în sectorul industrial.

Bugetul necesar, până în anul 2020, implementării măsurilor aplicabile pentru îndeplinirea celor două obiective este estimat la 8.770 milioane lei (1.949 milioane euro).

CAPITAL AUTOHTON ȘI ISD

Dezvoltarea inovației, cercetării și spiritului antreprenorial pot contribui la creșterea eficienței utilizării factorilor de producție. În ceea ce privește investițiile și ușurința de a face afaceri, România rămâne în continuare pe locul 37 în lume, potrivit Raportului Băncii Mondiale „Doing Business 2016”, publicat în octombrie 2015, cu un punctaj total de 73,78 (cu doar 0,19 puncte mai mare față de cel din anul anterior).

Crearea unor condiții mai favorabile în mediul de afaceri se poate obține prin aplicarea măsurilor subsecvente următoarelor obiective:

• (i) eficientizarea acordării ajutorului de stat și îmbunătățirea criteriilor de alocare ale acestuia
• (ii) încurajarea dezvoltării unor campioni naționali și regionali
• (iii) dezvoltarea si operaționalizarea unor scheme noi de finanțare
• (iv) îmbunătățirea relației dintre autoritățile publice și investitori

Bugetul estimat pentru măsurile care pot contribui la realizarea acestor obiective până în anul 2020 este de 2.690 milioane lei (598 milioane euro).

PIAȚA DE CAPITAL

În momentul de față, piața de capital din România este încă într-o fază incipientă de dezvoltare (caracterizată de capitalizare și lichiditate scăzută, ceea ce o încadrează în categoria ”frontier markets”), asigurând o parte nesemnificativă din necesarul de finanțare al companiilor locale. Principalele motive ale acestei stări de fapt sunt interesul scăzut al investitorilor instituționali / internaționali, determinat de lichiditatea scăzută, oferta limitată de IPOs/SPOs, și reticența din partea investitorilor generată de transparența scăzută a emitenților.

Principalele cauze care, prin îndeplinirea până în anul 2020, ar putea contribui la încadrarea pieței de capital de la București într-o categorie superioară a interesului investitorilor sunt următoarele:

• (i) susținerea pieței locale de capital în direcția dezvoltării capitalului autohton
• (ii) dezvoltarea sistemului de pensii private prin lărgirea orizontului investițional, care să permită fondurilor participarea la finanțarea și dezvoltarea proiectelor de infrastructură, private equity și real estate
• (iii) continuarea programului de listări ale companiilor de stat la BVB; (iv) simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală pentru investitorii străini care sunt interesați de tranzacționarea pe piața de capital românească

Bugetul necesar măsurilor aplicabile pentru îndeplinirea obiectivelor până în anul 2020 este estimat la 3.169 milioane lei (704 milioane euro).

CERCETARE, DEZVOLTARE ȘI INOVARE

Atragerea cercetării și inovării în activitatea economică este frânată de subfinanțarea cronică a sectorului cercetare-dezvoltare și inovare (CD&I).

Stimularea cercetării pentru eco-inovare și tehnologii curate este esențială pentru a produce tehnologii competitive, adaptate la provocările de mediu și schimbări climatice cu care și România se confruntă din ce în ce mai pregnant.

Coordonarea resurselor pentru atingerea a două obiective ar permite stimularea CD&I.

Primul obiectiv se referă la concentrarea investițiilor în infrastructuri prioritare la nivelul UE și integrarea acestora în proiectul de dezvoltare regională “ELI – Laser Valley”. Al doilea are în vedere crearea unui mediu stimulativ pentru inițiativa mediului privat prin finanțare adecvată și predictibilă a activităților CD&I orientate pe specializarea inteligentă.

Costul pe care îl incumbă măsurile necesare pentru realizarea acestor două obiective va atinge cifra de 2.082 milioane lei (462 milioane euro) până în anul 2020.

TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ȘI COMUNICAȚIILOR

Impactul progresului tehnologic asupra economiei României trebuie înțeles dincolo de simpla contribuție pe care sectorul TIC o aduce direct în PIB-ul României, prin influența tehnologiei informației la nivelul întregii economii.

Sectorul TIC și-a confirmat potențialul de a contribui în mod real la economia locală, generând valoare adăugată de patru ori mai mare decât media pe economie. Cu toate că se înregistrează progrese, se mențin în continuare decalaje semnificative față de media UE în ceea privește:

• (i) utilizarea serviciilor de e-guvernare
• (ii) utilizarea generală a internetului și alfabetizarea digitală
• (iii) creșterea încrederii cetățenilor/întreprinderilor în utilizarea comerțului electronic
• (iv) integrarea soluțiilor TIC în domenii precum educația, sănătatea și cultura

Materializarea întregului potențial al acestui sector în ceea ce privește creșterea economică, până în anul 2020, depinde de realizarea următoarelor trei obiective:

• (i) creșterea gradului de utilizare cu regularitate a internetului
• (ii) creșterea acoperirii cu infrastructură în bandă largă de mare viteză, cu acoperirea ”petelor albe” – 700 localități (proiectul Ro-NET)
• (iii) creșterea contribuției sectorului TIC până la 5% din PIB în 2023.

Punerea în practică a măsurilor necesare pentru realizarea obiectivelor din acest domeniu necesită un buget de 2986 milioane lei (663 milioane euro) până în anul 2020.

SECTOARELE CULTURALE ȘI CREATIVE

Valoarea adăugată brută realizată de sectoarele culturale și creative (SCC) din România a avut o evoluție pozitivă, cu o creștere majoră a contribuției în PIB, de la 2 la sută în 2009 la un nivel considerabil, de 6,5 la sută, în 2013. În ciuda triplării contribuției acestor sectoare la PIB, potențialul economic este în mare parte neexploatat, cel puțin din următoarele motive:

• (i) cadrul de reglementare deficitar în domeniul proprietății intelectuale
• (ii) persistența concepției conform căreia arta și creativitatea nu aparțin zonei de ”afaceri”
• (iii) lipsa de educație antreprenorială a ”actorilor” din SCC, inclusiv a modului în care creativitatea se poate valorifica
• (iv) un nivel redus al cererii, cu excepția notabilă a domeniului TIC și Publicitate
• (v) lipsa finanțărilor clasice (creditare), cauzată de volatilitatea valorii creației și de o asimetrie a informației între mediul financiar și cel al artei

Țintirea a trei obiective ar putea conduce la creșterea ponderii acestui sector spre 10 la sută din PIB în anul 2020. Primul obiectiv se referă la asigurarea cadrului instituțional necesar susținerii SCC. Al doilea are în vedere optimizarea și facilitarea accesului la finanțare pentru SCC. În sfârşit, al treilea prevede susținerea SCC prin programe specifice.

Bugetul estimat pentru îndeplinirea măsurilor necesare operaționalizării acestor obiective se ridică la 450 milioane lei (100 milioane euro) până în anul 2020.

TURISMUL

Una dintre activitățile economice care poate contribui la creșterea PIB-ului potențial și care, în același timp, facilitează menținerea echilibrului macroeconomic în relațiile externe, este turismul. Contribuția sectorului la valoarea adăugată este astăzi sub potențial, însă și din motive de tehnică statistică. Importanța acestei activități pentru echilibrele macroeconomice ar trebui să determine interesul politicilor publice pentru obținerea unei balanțe excendentare a încasărilor pentru turism și călătorii ale României până în anul 2020.

Țintirea următoarelor patru obiective ar permite atingerea parțială a potențialului turismului

• (i) creșterea nivelului de educație și formare profesională a resursei umane din industria ospitalității și turismului
• (ii) creșterea calității și performanței destinațiilor de turism din România și asigurarea standardelor de calitate a produselor/serviciilor din industria turistică
• (iii) creșterea notorietății destinației turistice România, ca destinație turistică de calitate pe piața internațională a turismului
• (iv) dezvoltarea sustenabilă a turismului, prin crearea unui cadru legislativ coerent

Costul pe care îl incumbă măsurile necesare pentru realizarea acestor patru obiective va atinge 675 milioane lei (150 milioane euro) până în anul 2020.

(Descărcați AICI raportul complet)

De unde banii

Potrivit rapoartelor anuale publicate de Consiliul fiscal, în baza datelor INS, totalul evaziunii fiscale pe principalele taxe și impozite este mai mare decât bugetul estimat pentru implementarea acestui proiect de dezvoltare.

Ultimul raport anual al Consiliului fiscal nu conține date privind evaziunea, acestea fiind transmise prea târziu pentru a putea fi verificate și incluse în document.