Românii au cea mai scurtă durată de viață activă profesional din Uniunea Europeană (31,3 de ani), urmați de italieni (31,6 ani) și greci (32,9 ani). Media UE este de 36 de ani.
Cei mai mulți ani de muncă sunt estimați pentru olandezi (42,5 ani), suedezi (42,3 ani) și danezi (40,3 ani), potrivit estimărilor Eurostat pe 2021.
Media duratei estimate de viață activă profesional a revenit la nivelul pre-pandemie. Din 2001, a crescut constant în UE, de la 32,0 ani în 2001 până la 35,9 ani în 2019, apoi a coborât până la 35,6 ani în 2020.
Pentru bărbați, durata estimată a vieții profesionale a fost în medie de 38,2 ani în UE în 2021.
Cele mai lungi durate au fost înregistrate în Țările de Jos (44,3 ani) și Suedia (43,6 ani), iar cele mai scurte în Bulgaria (34,6 ani) și România (35,0 ani).
Pentru femei, durata medie a vieții profesionale în UE a fost de 33,7 ani, cele mai lungi durate fiind înregistrate tot în Suedia (41,0 ani) și Țările de Jos (40,5 ani), iar cele mai scurte în Italia (26,9 ani) și România (27,4 ani).
Durata medie de viață activă ( ”duration of working life” în lb. engleză) măsoară durata în care o persoană cu vârsta de 15 ani va fi activă (fie angajată, fie șomeră) pe parcursul întregii vieți.
Calculul este făcut în funcție de datele demografice și de cele din piața muncii și se referă la populația rezidentă, fără legătură cu țara în care persoanele în cauză lucrează.
Bărbații muncesc mai mult timp
Deși se estimează că bărbații vor lucra mai mult decât femeile, diferența de gen s-a redus în UE odată cu prezența în creștere a femeilor pe piața muncii.
Diferența de gen a fost de +4,5 ani în 2021, față de +7,0 ani în 2001.
În 2021, această diferență a fost cea mai pronunțată în Italia (+9,1 ani), urmată de Malta (+8,4 ani) și România (+7,6 ani).
Estonia (+0,1 ani), Letonia (+0,8 ani) și Finlanda (+1,1 ani) au avut diferențe de gen foarte mici în privința duratei de viață active profesional.
Lituania a fost singurul stat membru al UE în care femeile lucrează mai mult timp decât bărbații (cu 1,3 ani).
***
