miercuri

17 august, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

18 aprilie, 2016

dragos paslaruUPDATE: Administrația Prezidențială anunță oficial că, luni, 18, la ora 18:00, la Palatul Cotroceni, va avea loc ceremonia de depunere a jurământului de învestitură a domnului Dragoș-Nicolae Pîslaru în funcţia de Ministru al Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Informația de bază :

Dragoș Pîslaru, consilierului economic al premierului, a fost propus președintelui Klaus Iohannis de către premierul Dacian Cioloș pentru numirea ca ministru al Muncii.


Pîslaru este consilier de stat pe probleme economice în Cancelaria premierului. El ocupă această poziţie din decembrie 2015. Anterior, el a fost managing partner al companiei GEA Strategy & Consulting.

Născut în 1976, Pîslaru este licenţiat în economie internaţională al ASE Bucureşti şi deţine o diplomă de master în relaţii internaţionale de la London School of Economics and Political Science din Londra.

Ministru Munciii Ana Costea şi-a dat demisia săptămâna trecută, joi. Ana Costea și-a dat demisia pentru a determina Guvernul să renunțe la proiectul Ordonanței Salarizării, potrivit unui comunicat al instituției pe care aceasta a condus-o: “Ministrul Muncii a obținut, cu prețul depunerii mandatului, renunțarea la asumarea de către guvern a proiectului de ordonanță de urgență privind salarizarea”.

Proiectul de OUG, care teoretic trebuia discutat în ședința de miercurea trecută a fost aspru criticat pentru că majora salariile politicienilor (primari, președinți de consilii județene, dubla indemnizațiile parlamentarilor) și pe ale demnitarilor numiți, în timp ce îngrămădea în partea de jos a grilei de funcții – educație și sănătate.


Ordonanța schimba, de asemenea, principiile Legii salarizării 284, care urma să fie abrogată – legea fusese construită pe o concepție elaborată cu greu, în 2010, după dezbateri complicate și cu asistența Băncii Mondiale, și reflectă echilibrat importanța unor profesii.

În grila guvernului Dacian Cioloș, care răvășea această întreagă structură, salarii peste 4.500 de lei aveau doar demnitarii, aleși sau numiți, magistrații, militarii, prelații etc.

Doar medicii legiști, șefii din sănătate (managerii de spital), cadrele de conducere universități și cercetare (rectori, prorectori, directori de institute etc.) depășeau acest barem.

De asemenea, în grilă apăreau și unele salarii de încadrare mai mici decât cele existente acum (în învățământ, de exemplu). Ministrul Finanțelor, Anca Dragu, a declarat că există o prevedere din finalul OUG care preciza că niciun salariu de încadrare nu poate fi mai mic decât cel aflat acum în vigoare, dar prezența unor astfel de situații în grilă dovedește cel puțin neglijența autorilor proiectului.

Articole recomandate:
Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Scumpirea energiei electrice a fost amplificată de mecanismul formării prețurilor adoptat în UE („pay as clear”), care promovează alinierea prețurilor angro la cel mai mare cerut pe piață.

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: