joi

28 martie, 2024

10 februarie, 2015

Sursa foto Ziarul Unirea
Noiembrie 2014 – ministrul Ioan Rus și Narcis Neaga, șeful CNADNR, la inaugurarea unui tronson de autostradă la care era cât pe ce să participe și premierul Victor Ponta

Ministrul Ioan Rus a prezentat marți membrilor comisiilor parlamentare de transport din Camera Deputaților și Senat draftul final al Master Planului General de Transport, document ce urmează să fie aprobat în guvern și trimis, cu întârziere de peste un an, Comisiei Europene spre aprobare, pentru includerea în exercițiul financiar 2014- 2020.

Varianta actualizată a Master Planului de Transport, realizată în urma a două runde de dezbateri publice, prevede construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă, până în 2030, dublu faţă de nivelul stabilit în formula iniţială a strategiei, prezentată în septembrie 2014.

Celebra deja Comarnic-Brașov rămâne de realizat în formula de Parteneriat Public-Privat, la costurile avansate inițial.

Noutățile în materie de infrastructură rutieră


După ultima rundă de dezbateri, potrivit documentației Ministerului Transporturilor, este propusă construcţia unor sectoare de autostradă care figurau iniţial ca drum expres, respectiv Sibiu-Piteşti, Bacău-Paşcani, Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni şi Târgu Mureş-Târgu Neamţ (autostradă „fazată”, construită în mai multe etape).

În noul document mai sunt incluse o nouă centură ocolitoare cu profil de autostradă pentru Bucureşti şi mai multe sectoare de drumuri expres care iniţial făceau parte din reţeaua Trans Regio.

„După dezbaterea publică au fost propuşi 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km faţă de versiunea iniţială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio şi Euro Trans şi 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureştiului la profil de autostradă. Investiţia în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiţie în autostrăzi„, arată Ministerul Transporturilor.

Sectoarele feroviar, maritim

Pe sectorul feroviar, noua variantă a documentului prevede investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare (3.219 km), a unor căi ferate cu potenţial economic (1.131 km), electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua TEN-T core (425 km) şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză (peste 1.000 de km). Totalul investiţiilor în acest sector este de 19 miliarde de euro.


În ceea ce priveşte sectorul naval, propunerile vizează 752 km de căi navigabile şi modernizarea a 12 porturi, cu investiţii estimate la peste 2 miliarde de euro.

Ultima variantă a Master Planului recomandă, în sectorul aviație,  investiţii în infrastructura a 14 aeroporturi, în valoare de 588 milioane euro, în timp ce suma revizuită pentru sectorul multimodal este de 142 milioane euro.

Valoarea totală a investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii de transport până în 2030 este de peste 48 miliarde euro, apropiată de cea din prima variantă a strategiei.

Precedentele propuneri – Dan Șova a desenat mai mult

În septembrie 2014 Ministerul Transporturilor anunţa că România ar trebui să construiască 656 kilometri de autostradă şi 2.226 kilometri de drumuri expres până în anul 2030, conform Master Planului de Transport, în condiţiile în care fostul ministru al Transporturilor, Dan Şova, promitea în aprilie 1.800 kilometri noi de autostradă până în anul 2020.

Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat în ianuarie că reţeaua autostrăzilor din România, care totalizează 700 kilometri în prezent, va fi extinsă cu 50 kilometri în acest an şi cu 200 de kilometri în 2016.

Master Planul General de Transport este un document strategic în baza căruia vor putea fi accesate fondurile structurale pentru transport aferente perioadei 2014 – 2020.

Consultantul statului român pentru realizarea Master Planului este compania americană AECOM, în baza unui contract de 9,5 milioane lei fără TVA, atribuit în 2012.

Termenul avansat de autorităţi pentru finalizarea documentului a fost amânat de mai multe ori, începând cu decembrie 2013.

Desele solicitări de modificare ale documentului au nemulțumit inclusiv consultantul american, care a reclamat presiunile autorităților române.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: