Ministerul de Interne a notificat luni Reprezentanța României la NATO în legătură cu suspendarea din funcție a lui Horațiu Năbîrjoiu, atașatul de afaceri interne în cadrul Delegației permanente a României la NATO.
Adresa a fost trimisă după ce DNA a declanșat acțiunea penală împotriva lui Nădîrjoiu în dosarul DIPI și ministrul Dragoș Tudorache a trebuit să semneze ordinul de punere la dispoziție a acestuia.
Pe lângă Horațiu Năbîrjoiu au mai fost puși la dispoziție, adică suspendați din funcții, fostul ministru de Interne Petre Tobă și foștii șefi DIPI Gelu Oltean și Rareș Văduva.
Horațiu Nădîrjoiu a fost numit atașat de afaceri interne în cadrul Delegației permanente a României la NATO în luna august 2015, înainte de această numire fiind angajat în structura DIPI.
Potrivit prevederilor Legii 360/2002 privind Statutul Polițistului, ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale, ministrul Ioan-Dragoș Tudorache a decis punerea la dispoziție a lui Petre Tobă, Gelu Oltean, Rareș Văduva și Horațiu Năbîrjoiu, ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale, informează Ministerul Afacerilor Interne.
De asemenea, prin acte administrative emise potrivit competențelor, au mai fost puși la dispoziție alți 11 polițiști, față de care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale.
În al doilea dosar DIPI sunt anchetați cel puțin 24 de ofițeri, din care șase foști șefi ai acestui serviciu secret al MAI.
DNA a dispus pe 31 august începerea urmăririi penale împotriva a 18 angajați ai Departamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI), pentru infracțiuni de deturnare de fonduri, delapidare, abuz în serviciu sub forma complicității, fals și uz de fals.
Măsura vine după ce cu numai câteva zile înainte, trei foști șefi ai acestei structuri a MAI au fost puși și ei sub acuzare pentru delapidare, abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, favorizarea făptuitorului și obstrucționarea justiției.
Dosarul este disjuns din cel în care fostul vicepremier Gabriel Oprea și fostul șef DIPI Gheorghe Nicolae sunt urmăriți penal din cauza achiziționării unui autoturism Audi A8 din fondurile operative ale instituției.
Procurorii au descoperit că mai mulți ofițeri din conducerea DIPI au aprobat folosirea fondurilor destinate acțiunilor operative pentru achiziții de protocol sau în interes personal.
Ofițerii acuzați până acum în acest dosar, sunt suspectați că au deturnat din fondurile operative ale instituției, în perioada 2014-2015:
- pentru cheltuieli de protocol și pentru înzestrarea instituției – peste 220.000 lei
- suma însușită în interes personal depășește 70.000 lei.
Ulterior, pentru a ascunde deturnarea de fonduri, persoane din conducerea instituției au dispus clasificarea unor informații și înregistrarea unor înscrisuri în evidențele documentelor secrete de stat ale DIPI, deși divulgarea lor nu ar fi fost de natură să producă daune securității naționale.
Petre Tobă, acuzat că a refuzat să declasifice documente necesare instrumentării dosarului
“La data de 1 aprilie 2016, în contextul în care, la Direcția Națională Anticorupție se afla în instrumentare dosarul 20/P/2016 (care ulterior a fost trimis spre judecare, vezi comunicat 634/VIII/3 din 11 mai 2016), Tobă Petre, în calitate de ministru al Afacerilor Interne, a refuzat declanșarea procedurii de declasificare parțială a unor documente.
Solicitarea procurorilor, formulată în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală şi cele din domeniul informaţiilor clasificate, viza câteva paragrafe din ordine emise la nivelul ministerului, privind normativele a căror încălcare a fost reţinută în sarcina funcţionarilor acuzaţi penal în legătură cu gestionarea fondurilor operative.
Concret, în prezenta cauză, s-a constatat că ministrul Afacerilor Interne Tobă Petre a refuzat, în mod discreționar, declanșarea procedurii de declasificare a unor normative a căror încălcare vizează conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu și deturnare de fonduri, adică într-o situație în care este exclusă protecția informațiilor clasificate, conform art. 3 din Legea nr. 182/2002, privind protecția informațiilor clasificate, întrucât ar conduce la ignorarea art. 10 din Declarația Universală a Drepturilor Omului (dreptul la un proces echitabil care include dreptul de informare asupra acuzaţiei penale).
Totodată, necesitatea declasificării normativelor anterior menţionate are la bază şi prevederile art. 137 din Constituţia României, potrivit cărora gestionarea şi controlul fondurilor instituţiilor publice trebuie reglementate prin normative neclasificate, respectiv prin legi.
Lipsa de transparenţă în administrarea fondurilor operative a condus la aruncarea în derizoriu a destinației legale a fondurilor operative, respectiv realizarea securității naționale”, potrivit unui comunicat al DNA transmis în mometnul cererii avizului pentru urmărirea acestuia.
Fondurile operative, folosite pentru cărți de joc, mese festive, căsuțe de păpuși
“Din probele cauzei a reieşit că au fost cumpărate bunuri care nu au nicio legătură cu interesul general de maximă importanță pentru care au fost alocate fondurile operative(căsuțe de păpuși cu nisipar și tobogan, în valoare de 7.000 lei, cărți de joc, darts cu săgeți, arcuri de tir, plase de tir, mingii de volei în valoare de circa 4.000 lei, bandă de alergare, în valoare de circa 12.000 lei, cuptor electric, în valoare de circa 17.000 lei, stilouri în valoare de 13.000 lei, uniforme de chestor, pavele, cărți în ediții de lux, legate în piele, pe comandă, mese festive ale ofițerilor neoperativi ai D.I.P.I.).
Relevant este că, în situații absolut similare (deturnarea fondurilor pentru protecția martorilor și, respectiv, deturnarea fondurilor operative), ministrul Tobă Petre a procedat complet diferit: a declasificat normativele M.A.I. în dosarul nr. 596/P/2015, dar a refuzat solicitarea procurorilor în dosarul nr. 20/P/2016 (cel în care este acuzat și Gabriel Oprea – n. red.).
Astfel, ministrul Tobă Petre a dat curs, în luna ianuarie 2016, solicitării Direcției Naționale Anticorupție și a declasificat normele privind administrarea și controlul fondurilor pentru protecția martorilor, gestionate de o structură a Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Oficiului Național pentru Protecția Martorilor (O.N.P.M.), o parte dintre norme fiind absolut identice cu cele referitoare la administrarea fondurilor operative, fondurile gestionate de O.N.P.M. fiind o categorie specială de fonduri operative. Dosarul respectiv nr. 596/P/2015 a fost trimis spre judecare (vezi comunicat nr. 80/VIII/3 din 1 februarie 2016)”, mai menționează comunicatul DNA.
